Foto: Pexels.com
„Valoarea contractelor semnate este de 37 de miliarde de euro. (28,5 miliarde PNRR, restul fiind confinanțare de la bugetul de stat). La sfârșitul lunii octombrie execuția (plățile pe proiecte) era de 4,9 miliarde euro. În afara plăților facturilor pentru investițiile din PNRR, Guvernul a mai plătit din banii de la PNRR, încă un miliard și ceva, pe proiectele cu finanțare europeană din “programele clasice”. Chiar dacă primim restul de 1,3 miliarde de euro de pe Cererea de Plată numărul 3, în ritmul crescut al investițiilor, în cel mai optimist scenariu, în martie 2025 este posibil să avem un blocaj la plata facturilor. Iar într-un alt scenariu, la fel de optimist, următorii bani din PNRR îi vom primi cel mai devreme în iunie 2025. Este vorba despre Cererea de plată numărul 4, de 2,4 miliarde de euro. Urmează totuși alegeri importante care pot aduce schimbările care să garanteze că prioritatea noului guvern va fi folosirea banilor europeni, vor fi recuperate toate intârzierile și în 2025 vor fi depuse și Cererile de plată numărul 5 și 6, în valoare de 7 miliarde de euro. Adică o prioritate reală pentru implementarea reformelor din PNRR care să aducă și banii pentru investiții”, arată analiza.
Ultimii bani din PNRR care au intrat în România sunt cei din septembrie 2023, de pe Cererea de Plată numărul 2, în timp ce Cererea de plată numărul 3 nu este încă aprobată, iar Cererea de Plată numărul 4 se amână pe termen indefinit. În acest context, în martie 2025 este posibil să avem un blocaj la plata facturilor, arată o analiză Monitor PNRR privind stadiul Planului și al îndeplinirii jaloanelor, realizată de Departamentul de Politici Publice al USR. Amintim că Cristian Ghinea din USR alături de echipa de atunci de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sunt cei care au elaborat PNRR.
Conform analizei, România a încasat până în prezent 10,64 miliarde de euro din PNRR, din cele 14,2 miliarde de euro planificate prin prefinanțare și până la cererea patru (inclusiv). Astfel, 1,16 miliarde de euro sunt suspendate.
Pe cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a recomandat plata parțială cu suspendarea a 1,1 miliarde de euro pentru neîndeplinirea mai multor reforme, după cum a scris Economedia în exclusivitate aici. Plata nu a fost aprobată nici acum și este posibil să existe chiar propuneri de suspendare suplimentare a unor fonduri pentru modificarea retroactivă a unor reforme.
Analiza Monitor PNRR arată că Guvernul nu a putut depune cererea de plată pentru că are o serie de jaloane neîndeplinite. Plus, nu există o decizie finală a ECOFIN privind aprobarea plății parțiale din CP 3. Depunerea acesteia s-a amânat pe termen indefinit.
Conform Monitor PNRR, 15 din cele 46 de jaloane incluse în Cererea de Plată numărul 4 nu au fost îndeplinite.
Principalele jaloane aferente Cererii de Plată 4 care nu au fost îndeplinite conform cerințelor din PNRR:
Jalon 16 – Adoptarea Conceptelor de proiect, inclusiv a studiilor de fezabilitate, pentru 13 baraje existente.
Jalon 24 – Modificarea și completarea legislației actuale în domeniul forestier, menită să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.
Jalon 158 – Digitalizarea a cel puțin 60 de instituții de sănătate publică, printre care: Ministerul Sănătății, Direcțiile Județene de Sănătate Publică, Serviciile Județene de Ambulanță, Agenția Națională de Transplant, Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, Agenția Națională a Medicamentului, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog București etc.
Jalon 214 – Intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor care să prevadă: sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale.
Recalcularea pensiilor nu e finalizată astfel încât jalonul să fie declarat îndeplinit. Știm cu toții ce brambureală a ieșit cu softul de la pensii.
Jalonul 227 – Modernizarea infrastructurii hardware-software a sistemului informatic al Ministerului Finanțelor/Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Jalonul 315 – Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Jalonul 336 – Semnarea contractelor pentru lucrările de construcție și modernizare a noilor muzee și memoriale dedicate opresiunii, inclusiv cea comunistă, Revoluției din 1989 și conflictelor. 3 muzee noi construite și alte 5 renovate.
Jalonul 367 – Cel puțin 2.000 de cabinete sau asocieri de cabinete ale medicilor de familie dotate sau renovate.
Jalonul 368 – 10 unități medicale mobile dotate cu aparatură pentru screeningul de cancer mamar și cancer de col uterin.
Jalonul 420 – Intrarea în vigoare a noii Legi privind salarizarea în administrația publică. Această lege va trebui să stabilească o metodologie unitară de calcul în scopul de a spori echitatea salarizării în sectorul bugetar – aplicarea principiului plății egale pentru muncă de valoare egală -, de a asigura tratamentul nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor și corelarea performanțelor cu salariul plătit.
Valoarea tranșei a 4-a din PNRR este de 2,4 miliarde de euro iar jaloanele ar fi trebuit finalizate în prima parte a anului 2023.
Monitor PNRR avertizează, astfel, că în martie riscăm să rămânem fără bani pentru facturile PNRR; în conturile BNR mai sunt în jur de 3 miliarde de euro.
