Sursa: Facebook/ Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
România a îndeplinit doar 33 de jaloane din totalul de 55 de jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) scadente în ultimul trimestru din anul 2022, iar 20 de jaloane sunt întârziate, în timp ce alte două sunt blocate sau în pericol, arată datele analizate de platforma Monitor PNRR, lansată de USR.
Analiza vine în contextul în care Guvernul și ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, au renunțat să mai comunice public la finalul fiecărui trimestru stadiul îndeplinirii jaloanelor, așa cum o făceau în prima parte a anului. Pentru Trimestrul 3 și Trimestrul 4 stadiile jaloanelor nu au fost anunțate.
Ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a ignorat anterior în mod repetat întrebările Economedia privind stadiul jaloanelor din T3 și T4 2022.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Strategia este de a comunica stadiul termenelor atunci când se depunere cererea de plată aferentă acestora, adică cu câteva luni mai târziu.
Jaloanele blocate, aferente T4 2022, sunt:
- 115 C6 – R1 Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit, responsabil fiind Ministerul Energiei. A fost dezafectată o capacitate instalată totală de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit de 2 355 MW.
Conform Monitor PNRR, situația acestui jalon este complicată în actualul context internațional, al crizei energetice provocate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Guvernul a prevăzut închiderea unor capacități de producție, a revenit ulterior cu un proiect de hotărâre de amânare a închiderii grupurilor energetice care funcționează pe lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia. PNRR și Mecanismul de Redresare și Reziliență au fost gândite și făcute înainte de declanșarea războiului din Ucraina. Nu doar România are dificultăți în implementarea țintelor de decarbonare în actualul context iar Comisia cunoaște acest lucru. Situația acestei măsuri se va decide în discuțiile de la Bruxelles.
Prin OUG 108/2022, actualizat prin OUG 175/2022, Guvernul și-a asumat ca până la finalul anului 2022 să scoată din producție 660MW capacități de producție a energiei electrice pe baza de lignit. În prezent, se produce energie electrică pe bază de lignit la CE Oltenia, existând în stare de funcționare 7 grupuri energetice, fiecare de câte 330MW putere instalată. Scoaterea din producție a unei capacități de 660MW înseamnă scoaterea din producție a două grupuri.
În concluzie, jalonul este blocat, iar rezolvarea lui depinde în principal de poziția Comisiei Europene. - 215 C8 – R6 Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, responsabil fiind Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Jalonul din PNRR prevede ca noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
După o lungă așteptare la nivelul societății pentru o amplă dezbatere pe marginea primei reforme majore prevăzute de PNRR, Ministerul Muncii a venit cu un Proiect de Lege aprobat pe repede-înainte în ședința de guvern din 28 decembrie. Proiectul, care se află acum la Senat, nu se atinge de pensiile speciale aflate în plată și nici nu le aduce în linie cu contributivitatea pe cele viitoare. Majoritatea cerințelor din PNRR nu sunt rezolvate. În forma actuală, vorbim mai degrabă de o Lege de salvare a pensiilor speciale, arată Monitor PNRR.
În concluzie, jalonul este blocat dacă proiectul de lege nu va fi modificat în Parlament în concordanță cu prevederile din PNRR. Finalul trimestrului patru din 2022 era termenul limită pentru intrarea în vigoare a legii. Reprezintă un risc major pentru următoarea cerere de plată dar ultimul cuvânt îl vor avea oficialii de la Bruxelles.
Printre cele mai importante jaloane din T4 2022 întârziate se numără:
- 3 C1 – R1 Acorduri de implementare semnate cu autoritățile locale care participă la programul „Prima conectare la apă și canalizare”
- 79 C4 – R2 Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători
- 86 C4 – I4 Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrări, în urma unor licitații deschise și concurențiale, și obținerea autorizațiilor relevante
- 121 C6 – R2 Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic
- 127 C6 – R5 Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie
- 151 C7 – R3 Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României
- 199 C8 – R3 Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele semnificative de investiții publice și efectuarea unei evaluări ex-post a analizei cheltuielilor de către Consiliul Fiscal
- 205 C8 – R4 Analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări pentru a se asigura faptul că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile
- 243 C9 – R1 Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice”
- 288 C10 – R1 Intrarea în vigoare a legislației în domeniul mobilității urbane durabile
Conform Monitor PNRR, faptul că Guvernul renunță la respectarea termenelor pentru comunicarea publică a stadiului îndeplinirii jaloanelor poate crea haos în implementare. „În curând nu se vor mai repecta (sau se vor împinge cât mai târziu) nici termenele pentru cererile de plată”, avertizează autorii platformei.
Ei mai susțin că există jaloane neînchise care aveau termen septembrie 2022 și sunt legate de următoarea cerere de plată, de exemplu unele de la Ministerul Energiei.
„Chiar dacă depășirea termenelor nu înseamnă automat pierderea banilor, ignorarea lor poate duce la griparea mecanismului care este PNRR. Acest interval de timp era gândit ca un “glonț de argint” pe care România îl putea folosi în situații extraordinare, fără a pierde ritmul necesar implementării PNRR. Guvernul a decis să facă din “glonțul de argint” o practică.
Termenele din PNRR au fost gândite pentru a asigura un ritm predictibil al implementării reformelor și investițiilor. Ritmul acesta trebuie sincronizat cu ritmul intrărilor de bani din PNRR – investițiile necesită fonduri pentru a se realiza la timp; vorbim aici de autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, grădinițe, împăduriri etc.”, arată Monitor PNRR.