Sursa foto: Unsplash / Rob King
Numărul firmelor aflate în dificultate financiară a crescut cu peste 30.000 în ultimii 2 ani, cele mai mari probleme fiind înregistrate în comerț, distribuție și construcții. 83.200 de afaceri se aflau, la începutul acestei toamne în insolvență, în proceduri de radiere, dizolvare sau suspendare a activității, un semnal extrem de puternic privind efectele inflației și scăderii consumului pentru economia românească, arată o analiză Sierra Quadrant.
Față de primele 8 luni din anul trecut, numărul afacerilor cu probleme a crescut cu 9.835. Raportat la 2020, statistica indică un plus de 23.233 de business-uri în dificultate financiară. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, prelucrate de experții Sierra Quadrant, numărul firmelor dizolvate a crescut cu 19,22%, la 23.016, cel al afacerilor radiate cu 9,6% (46.304) iar cel al societăților cu activitatea suspendată cu 20,4% (9.598).
De asemenea, în același interval, 4.282 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență, cu 11,2% mai multe decât în 2021.
„În numai patru luni, numărul afacerilor aflate în dificultate financiară s-a dublat, iar perspectivele lui 2022 arată că, în orizontul următoarelor 6 luni, am putea înregistra un adevărat record, de 130.000 de business-uri cu probleme”, arată analiza Sierra Quadrant.
Comerțul a generat, în primele 8 luni din acest an, cele mai multe afaceri cu probleme – 23.402. Se remarcă numărul foarte mare al firmelor radiate – 12.531, cu 8,24% mai multe decât în 2021, dar și al firmelor dizolvate – 7010 (+19,5%). În privința procentelor, cel mai mult a crescut numărul afacerilor suspendate, cu 21,4% (2725).
Pe locul secund s-au clasat construcțiile, cu 7.910 firme aflate în dificultate. Numărul cazurilor de insolvență din acest sector a crescut, de exemplu, cu 30%, la 832.
Industria prelucrătoare a raportat, pe de altă parte, 7.016 afaceri în zona de risc, dintre care un număr de 554 de insolvențe (+14,4%), 691 de suspendări de activitate (+22,5%), 3.752 de radieri (+10,8%) și 2.019 dizolvări de business (+19,4%).
Pe fondul creșterii costurilor logistice, și sectorul de transporturi și depozitare a înregistrat un număr tot mai mare de firme aflate în dificultate, 6.580.
391 au intrat în insolvență (+24,5%), 737 și-au suspendat activitatea (+43,6%), 3.629 au fost radiate (24,5%), iar alte 1.823 au fost dizolvate (+43%).
Potrivit experților de la Sierra Quadrant, dinamica business-ului este tot mai puternic influențată de evoluția inflației, de creșterea blocajului financiar și de scăderea vânzărilor.
„Comerțul, cel mai dinamic sector al economiei, este din păcate și cel mai vulnerabil, în contextul în care peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate și depind exclusiv de ritmul încasărilor”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Potrivit estimărilor companiei, nu este exclus ca, pe fondul accentuării problemelor economice, numărul firmelor care vor pune lacătul pe ușă în perioada iernii (insolvență, radieri, dizolvate, suspendări de activitate) să atingă maximul ultimilor 3 ani, de peste 130.000 de firme.
În 2021 am avut 117.716 firme în această situație, cu 24.010 mai multe decât în anul precedent.
Efectele inflației
Creșterile de prețuri semnificative mai ales din zona de energie, carburanți și materii prime, au bulversat economia românească.
Pe fondul inflației, cea mai amplă din ultimii 19 ani, multe firme s-au trezit în incapacitatea de a mai derula business-uri în condiții optime, mai ales prin intermediul creditului furnizor, care s-a redus semnificativ.
„Fără posibilitatea de a jongla cu mărfurile și serviciile, tot mai multe companii s-au blocat, mai ales că accesul la creditare a devenit extrem de dificil. Inflația, scumpirea creditării, scăderea consumului, reducerea creditului furnizor au dus la blocaje ample pe lanțurile economice, iar numărul victimelor va crește pe măsură ce ne adâncim în criză”, a mai spus Neacșu.
„Creditul furnizor s-a transformat, din păcate, într-o adevărată capcană pentru multe IMM-uri. Confruntate cu scăderea vânzărilor, multe au intrat în blocaj, astfel că neplata facturilor în termenii agreați a devenit o constantă în economie”, arată analiza.
Potrivit experților, un semn major de îngrijorare, dincolo de dinamica negativă din comerț, îl reprezintă evoluția negativă a sectorului construcțiilor, afectat semnificativ de creșterea prețurilor la materialele de construcții și de restrângerea accesului la credite al românilor.
Majorarea TVA de la 5 la 19% de la 1 ianuarie pentru locuințele noi, alături de creșterea taxelor locale pe proprietate vor pune gaz pe focul problemelor din acest sector, mai cu seamă că maim ult de jumătate dintre companii au afaceri vulnerabile.
Sierra Quadrant estimează că din rândul companiilor de construcții și dezvoltare imobiliară vom vedea multe dintre firmele care vor intra în incapacitate de plată în 2023.
Producția, la terapie intensivă
Dincolo de comerț, construcții și transport și depozitare, îngrijorează foarte mult situația din zona de producție. Creșterea prețurilor utilităților și a materiilor prime a determinat probleme semnificative pe lanțurile de producție.
Așa s-a ajuns ca prețurile producției industriale, prețurile la poarta fabricii așa cum mai sunt cunoscute, să crească cu peste 60%, iar efectele s-au văzut și se vor vedea în continuare în scăderea comenzilor.
„În condițiile în care mare parte din jucătorii din economie și-au propus să își reducă la minim stocurile, situația firmelor de producție se agravează pe zi ce trece. Și asta mai cu seamă că, de la 1 septembrie, odată cu noua ordonanță privind energia, statul nu mai compensează decât în parte efectele scumpirii de 4-6 ori a energiei electrice”, arată analiza Sierra Quadrant.
„Scumpirea benzinei și a motorinei a pus, de asemenea, o presiune semnificativă pe costurile acestor companii, iar vulnerabilitățile se vor accentua pe măsură ce prețurile carburanților vor crește. Un trend similar, din păcate negativ, este de așteptat să urmeze și sectorul agricol acolo unde creșterea costurilor operaționale (energie, gaze, materii prime și distribuție) a făcut ca multe dintre ferme să ajungă într-o situaţie dificilă”, arată analiza Sierra Quadrant.
Ce e de făcut?
Perspectivele economice ale României se agravează pe măsură ce nu reușim să stăvilim inflația și efectele ei.
Potrivit estimărilor din piaţă, nu este exclus ca, urmând acest trend, trimestrul IV să fie unul de scădere economică, iar primul trimestru din 2023 să confirme intrarea României în recesiune tehnică.
În aceste condiții, restructurarea afacerilor rămâne în prim-plan. Estimarea corectă a dinamicii relațiilor comerciale, a evoluției costurilor de producție și distribuție și asigurarea unei „plase de salvare” financiare sunt măsuri care vor face diferența în supraviețuirea business-ului într-un an extrem de dificil cum se anunță a fi 2023.
Potrivit specialiștilor, accentuarea neîncrederii în economie se vede tot mai puternic în creșterea blocajului financiar, în dinamica plăților.
„Singura soluție pentru multe companii va fi să își restructureze afacerile. Îi sfătuim să nu o facă după ureche și să aleagă expertiza firmelor specializate pentru că, dincolo de insolvență și faliment, două situații arhicunoscute în economie, există o mulțime de alte soluții pentru salvarea unor firme cu potențial, precum concordatul preventiv”, a declarat Ovidiu Neacșu.
Potrivit experților de la Sierra Quadrant, concordatul preventiv este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.
În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităților și a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.
Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA și transporturi, în general din sectoarele afectate de restricțiile impuse pe fondul pandemiei.
O iarnă plină de provocări
Reticența companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest trimestru și riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece.
Iarna lui 2022 se anunță a fi cea mai dificilă perioadă economică prin care va trece economia românească de la precedenta criză economică.
Inflația, creșterea costurilor de creditare, accentuarea blocajului financiar și scăderea semnificativă a consumului vor pune o presiune fără precedent pe performanța firmelor românești.
„Urmează o perioadă dificilă din care nu vor ieși cu bine decât cei care iau măsuri de restructurare, care își reorientează business-ul și își optimizează fluxurile financiare. Pentru multe dintre IMM-urile românești, deciziile pe care le vom lua în această toamnă vor face diferența între supraviețuire și faliment”, afirmă experții.
Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza datelor oficiale de la Registrul Comerțului.