UiPath, acum evaluată la aproape 20 miliarde de dolari de când a debutat în aprilie pe Bursa de pe Wall Street, a transformat segmentul de start-up-uri din România, atrăgând atenţia asupra companiilor promiţătoare din domeniul tehnologiei şi determinându-i pe tinerii antreprenori să-şi fondeze propriile firme, arată o analiză Reuters, citată de Agerpres.
Când producătorul de software UiPath a devenit primul start-up fondat în România care a dobândit statutul de unicorn (a fost evaluat la peste un miliard de dolari), în martie 2018, Sergiu Neguţ a ştiut imediat că valoarea propriului său start-up din Bucureşti va creşte brusc, transmite Reuters.
“Am avut discuţii cu investitorii privind finanţarea. UiPath tocmai devenise un unicorn. L-am sunat pe Teo (cofondatorul Teodor Blidarus) să-i spun că evaluarea noastră a crescut probabil peste noapte cu 30%”, a declarat Neguţ, cofondatorul FintechOS, care a înfiinţat start-up în 2017 pentru a oferi instrumente digitale firmelor de servicii financiare.
UiPath, acum evaluată la aproape 20 miliarde de dolari de când a debutat în aprilie pe Bursa de pe Wall Street, a transformat segmentul de start-up-uri din România, atrăgând atenţia asupra companiilor promiţătoare din domeniul tehnologiei şi determinându-i pe tinerii antreprenori să-şi fondeze propriile firme.
Pentru FintechOS a însemnat o rundă de finanţare de 60 milioane de dolari în aprilie 2021, printre investitori fiind Earlybird Venture Capital din Germania, care a mizat şi pe UiPath.
“Când UiPath a devenit un unicorn, am realizat că valoarea companiei a crescut peste noapte deoarece facem parte din acelaşi ecosistem şi totul a devenit mai vizibil”, a declarat Neguţ pentru Reuters.
În timp ce ţările din Europa Centrală, cum ar fi Polonia şi Cehia, sunt un hub pentru antreprenorii din domeniul tehnologiei, România este în urmă.
“Faptul că cei care au fondat şi cei care s-au angajat la început la UiPath au avut o evoluţia atât de bună nu a fost doar un motiv de inspiraţie, ci şi un sprijin pentru următoarea generaţie de companii”, a declarat Luciana Lixandru, partener la Sequoia, care a participat la runda de finanţare a UiPath din 2017. Potrivit acesteia, investiţiile cu capital de risc au crescut în ultimii doi ani în România.
Există similitudini între traiectoria UiPath şi firme de succes din Suedia precum Skype, Spotify şi Klarna, ai căror directori şi fondatori au direcţionat investiţi către noile start-upuri.
Veteranii de la UiPath spun că succesul companiei este încurajator pentru tinerii antreprenori care poate nu şi-ar fi înfiinţat firme în urmă cu câţiva ani.
“Deşi impactul UiPath asupra talentelor din Europa este deja imens, potenţialul deplin încă nu a fost atins. Este o perioadă extrem de interesantă pentru ecosistemul tech din România”, a apreciat Sarah Guemouri, de la grupul suedez Atomico.
Cofondatorul UiPath, Daniel Dines, un fost director la Microsoft care a înfiinţat compania din România cu o echipă de 10 persoane într-un apartament din Bucureşti, în 2005, crede că firma lui a schimbat peisajul românesc.
“Una dintre cele mai mari schimbări pe care am făcut-o în România şi în întreaga regiune este că minţile cele mai luminate ar trebui să ia în considerare demararea de start-up-uri, deoarece sunt o cale importantă spre o muncă importantă şi spre crearea unei avuţii relevante”, a declarat Dines pentru Reuters.
“Există intrări de fonduri semnificative în regiune. La orice eveniment particip în Europa, o mulţime de antreprenori români vin şi-mi spun că UiPath “a pus România pe hartă”. Obţinem evaluări mai ridicate şi există interes sporit pentru regiune, îmi spun ei”, a precizat Dines.
O serie de foşti şi actuali directori ai UiPath investesc o parte din averile lor în companiile emergente locale şi oferă îndrumare pentru cei care au sau vor să înfiinţeze firme.
Un fost director din cadrul UiPath, Marius Istrate, a părăsit compania în 2020 şi acum investeşte în domenii ca servicii ctură cloud.
Alt şef din cadrul UiPath, Vlad Ionescu, care a început să facă investiţii în 2019 şi acum este director de marketing la start-upul Tokinomo, are o participaţie şi în firma Typing DNA.
“Efectul UiPath este că sunt oameni buni să demareze afaceri, ştiu cum să construiască departamente şi să extindă companii, şi, având parte de acest proces de expansiune, ştiu ce să facă pentru creşterea altor companii. Ei pot oferi ecosistemului ceva ce nu avea”, a explicat Ionescu pentru Reuters.
Investiţiile în ecosistemul start-upurilor din România, excluzând UiPath şi alte mari companii, au urcat de la 14 tranzacţii evaluate la aproximativ 8,2 milioane de euro (9,33 milioane de dolari) în 2017 la aproximativ 50 tranzacţii evaluate la 81 milioane de euro în primul semestru din 2021, conform datelor fondului cu capital de risc GapMinder din România, înfiinţat în 2018.
Florin Tufan, cofondatorul Soleadify, interesat să obţină finanţare în SUA, a declarat pentru Reuters că zeci de companii au investitori sau consilieri care au legătură cu UiPath.
“În următorii cinci ani vor fi încă câteva companii de nivelul UiPath. Învăţăm din experienţa lor şi cei care vin după noi vor avea la dispoziţie tot ce au nevoie”, a apreciat Tufan.
De asemenea, UiPath le-a arătat tinerilor antreprenori că demararea sau alăturarea la o nouă companie ar putea aduce beneficii, încurajându-i să renunţe la locurile lor de muncă la marii furnizori de software pentru a-şi îndeplini visele şi a dobândi statutul de unicorn, a declarat Dragoş Bulugean, fondatorul Archbee, care produce instrumente software pentru echipele tehnice.
“Oamenii se mulţumeau să producă software pentru alţii şi nu voiau să-şi înfiinţeze sau să se alăture start-upurilor. Acum ei înţeleg că poţi face mulţi bani din start-upuri”, a explicat Bulugean, în analiza Reuters citată de Agerpres.