Analiza unui dezastru anunțat. Care sunt greșelile umane care au lăsat Prahova fără apă și România fără energie – Asociația Energia Inteligentă

Redăm mai jos textul integral:

Cauze care au dus la necesitatea golirii Barajului Paltinu

Verificări efectuate în vara anului 2025 au detectat deficiențe la vanele de la instalația de golire de pe fundul lacului Paltinu, ceea ce a impus scăderea nivelului apei pentru a putea interveni în siguranță. Ulterior, în timpul intervenției. o galerie de acces a barajului s-a înfundat, generând necesitatea altor intervenţii urgente.

Combinația dintre lucrările de golire și condiții meteorologice au generat un dezechilibru, era nevoie să se scadă nivelul apei pentru a repara vanele și curățarea galeriilor, dar în aceeași scădere a nivelului apei exista riscul să creeze o sistare a apei pentru consum. Ploile recente au adus un val de aluviuni în lac, ceea ce a crescut turbiditatea apei la valori mult peste limitele admise. Apa a devenit „nămol”, ceea ce a făcut imposibilă tratarea ei în stația de tratare aval de baraj pentru consum.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Tabel cronologic cu activitățile realizate la Barajul Paltinu

ESZ – Exploatare Sistem Zonal Prahova

Alimentarea cu apă potabilă a fost suspendată temporar începând cu data de 28 octombrie 2025, ora 15.30, drept urmare, în industrii și companii care foloseau apă de la această sursă s-au impus restricții, reducerea debitului sau oprirea completă — în funcție de disponibilități.

Dacă pentru populație s-a luat hotărârea, după data de 28.11.2025, să se asigure o distribuție alternativă de apă (rezervoare mobile, puncte de distribuție temporară) până la normalizarea parametrilor apei, pentru industrie (inclusiv sistemele energetice), apa a fost oprită urmând să funcționeze până la momentul finalizării stocurilor interne a fiecărei societăți comerciale.

Greșeli efectuate care au dus la sistarea alimentării cu apă a populației și industriei din Prahova

Autoritățile care asigură sistemul de apă (Administrația Națională Apele Române, Hidro Prahova etc.) au recunoscut că au gestionat defectuos situația, pe lângă factorii naturali — și o lipsă de coordonare / profesionalism, în sensul că nu s-au luat în calculul riscul real și nu s-au planificat rezerve adecvate.

Ce trebuia făcut? Bune practici internaționale.

A) Mărirea capacității de stocare a apei pentru situații de criză — rezervoare tampon

Înainte de coborârea apei din lac, trebuia:

• umplerea la 100% a rezervoarelor existente
• instalarea unor rezervoare modulare temporare (containere-bazin)
• autonomie minimă 24-48 h pentru toate localitățile

B) Monitorizare hidrologică și predicție meteo integrată

Înainte de golire se analizează:

• riscul de golire
• riscul de aluviuni
• scenarii „dacă vine ploaia”
• scenarii de turbiditate extremă

Lucrările nu se programează în sezonul cu risc mare.

C) Comunicare anticipată și programată

Populația trebuie anunțată cu:

• minim 30 de zile înainte de golire
• grafice cu nivelurile planificate
• listă cu măsuri alternative
• perioade de restricții temporare, nu întrerupe totală

Ce s-a făcut în realitate la Paltinu

(aceste puncte sunt documentate din cronologie și surse oficiale)

A) Coborârea nivelului apei din lac a început înainte să fie pregătit consumatorul

• coborârea controlată a început în august 2025
• niciun operator nu a creat o sursă alternativă majoră
• populația și industria depindeau 100% de Paltinu

B) Nu s-a făcut stocare în rezervoare (autonomie)

• capacitatea de rezervă nu a fost mărită
• nu au fost instalate bazine temporare
• în ziua opririi, multe localități au rămas fără apă în câteva ore

C) S-a continuat coborârea nivelului apei chiar în timpul unor coduri hidrologice portocalii

• pe 27–29 noiembrie a plouat torențial
• a venit un val de aluviuni masive
• turbiditatea a devenit uriașă
• totuși, până în acea zi, nivelul lacului era menținut foarte jos, ceea ce a amplificat efectul aluviunilor

D) Priza de captare a ajuns sub nivelul recomandat

• în ultimele zile de coborâre a nivelului apei din baraj, apa disponibilă pentru captare era foarte aproape de fundul lacului, unde există întotdeauna:
  
  • nămol
  • argilă
  • aluviuni
• calitatea apei s-a deteriorat rapid

E) Nu a existat un plan B funcțional

Când turbiditatea a crescut:

• nu există puțuri care să preia fluxul de alimentare a rețelei de apă
• nu existau rezervare pentru autonomie în caz de criză
• nu existau conduce mobile pentru suplimentarea nivelului apei în rețea din alte surse
• nu există stații mobile de filtrare

Unde s-a greșit

1. Lipsa surselor alternative de apă
2. Coborârea nivelului apei din lac în timpul unor coduri meteorologice cu risc hidrologic
3. Lipsa tamponului de apă (rezervoare pline)
4. Captare din straturi adânci ale lacului a făcut ca apa brută să devină „nămol”, aspect care a făcut ca Stația de Epurare Voila să nu funcționeze, pentru că nu are tehnologie pentru turbiditate extremă.
5. Comunicarea întârziată. Populația trebuia anunțată cu săptămâni înainte, nu cu ore.
6. Lipsă de coordonare între instituții

Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova, CJSU:

• au lucrat în paralel, nu integrat
• deciziile nu au fost sincronizate
• informația nu a fost distribuită complet timpuriu

7. Lucrările la golirea de fund (GF2) au fost pornite fără plan complet

Obturarea GF2 a fost descoperită în iunie 2025, întrebarea logică: de ce nu s-a făcut planul complet înainte de începerea golirii?

Apreciem că situația de la Paltinu s-ar fi putut evita în proporție de 70–90% dacă:

• erau pregătite surse alternative
• rezervele erau pline
• golirea era coordonată cu prognoza meteo
• turbiditatea era monitorizată în timp real pe straturi
• comunicarea era făcută la timp

Așa cum a fost gestionată, criza a fost previzibilă și în mare parte evitabilă.

Care este timpul estimat de reluare a alimentării cu apă a populației și industriei din Prahova

Apa dintr-un lac asemănător Lacului Paltinu, devine din nou „clară” (turbiditate în limite normale) doar când aluviunile (noroiul, argila, materialul fin) aduse de viituri încep să se depună pe fundul lacului, asigurând în zona gurii de captarea (stratul de apă din care se face captarea este de obicei la o anumită cotă, nu chiar la suprafață) apă cu un nivel redus de particule. Dar asta se întâmplă doar dacă debitele de intrare revin la un regim normal, adică nu mai vin viituri cu nămol din amonte.

Nu avem date publice de tip „debit exact evacuat pe fiecare zi” pentru Paltinu, dar, în general, la un baraj de acest tip:

• golirea controlată a unei mari părți din volum (pentru inspecții sau lucrări) poate dura de câteva săptămâni, în funcție de:
  
  • nivelul inițial al apei,
  • debitul admis prin golirea de fund,
  • restricțiile de aval (să nu inunzi localități de mai jos).
• revenirea la o turbiditate acceptabilă după un episod sever de turbiditate (cum a fost recent la Paltinu), poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni ca apa captată pentru a fi trată să reintre în parametri — uneori chiar mai mult, dacă ploile continuă și aduc mereu aluviuni noi (din păcate pentru următoarele 3 zile se anunță ploi în zonă).

Oprirea Centralei Termoelectrice de la Brazi

Centrala de la Brazi a OMV Petrom are 3 turbine în total — două turbine pe gaze și o turbină pe abur.

• Turbinele pe gaze: 2 × 290 MW
• Turbină pe abur: 1 × 310 MW
• Total 860 MW și acoperă aproximativ 10% din producția de electricitate a României.

Una din turbinele Centralei de la Brazi a fost oprită în data de 2 decembrie 2025, pentru 48 de ore, urmând să fie oprită și cea de a doua turbină la ora 24. Motivul invocat este „debit redus de apă tehnologică”. Problema a fost identificată — potrivit unui comunicat — ca urmare a unor avarii anunțate de Apele Române.

De ce are nevoie de apă Centrala electrică OMV Petrom de la Brazi 

Centrala electrică OMV Petrom de la Brazi este o centrală pe ciclu combinat gaze–abur (CCGT) , iar acest tip de centrală are nevoie de cantități mari de apă pentru mai multe procese tehnice esențiale.

1. Răcirea instalațiilor (funcția cea mai importantă)

Turbina pe gaz și turbina pe abur produc foarte multă căldură.

Apa este folosită în sistemul de răcire, pentru a:

• condensa aburul la ieșirea din turbina cu abur
• menține temperatura echipamentelor în limite sigure
• evita suprasolicitarea și uzura instalațiilor

Fără apă suficientă, centrala nu poate condensa aburul, ceea ce oprește întreg ciclul termic centrala trebuie oprită.

2. Producerea aburului pentru turbina cu abur

Într-o centrală pe ciclu combinat:

• Turbina pe gaz produce energie electrică.
• Gazele fierbinți evacuate sunt folosite pentru a produce abur .
• Acest abur pune în mișcare a doua turbină, turbina cu abur, crescând randamentul total.

Pentru a produce acest abur, este nevoie de apă demineralizată, foarte pură, folosită în cazanele recuperatoare.

3. Tratamente chimice și procese auxiliare

Apa este folosită și pentru:

• menținerea presiunii și temperaturii în circuite
• tratament chimice pentru protejarea echipamentelor
• curățarea și spalarea periodică a unor componente

4. De ce oprirea apei oprește centrala care produce energie electrică în CCGT

Fără debit suficient de apă:

• nu mai poate avea loc condensarea aburului → turbina cu abur se oprește
• nu mai funcționează sistemele de răcire → risc de supraîncălzire
• nu se poate menține siguranța operațională

Prin urmare, centrala intră în oprire controlată.

Impactul opririi Centralei OMV Petrom de la Brazi

Oprirea parțială a centralei OMV Petrom a determinat, în data de 2 decembrie 2025, scăderea producției de energie electrică din hidrocarburi cu 344 MWh (26%) între ora 8 și ora 13, conform datelor Transelectrica. Între aceleași ore avem o creștere a importurilor cu 490 MWh (73%). În data de 2.12.2025 la ora 13 importurile de energie electrică în România erau de 1175 MWh (15%) față de 678 MWh (9%) la ora 8. Apreciem că acestea ar putea sa ajungă în cursul zile de 3.12.2025 la un nivel de cca 2000 MWh (26%) și să se mențină la acest nivel până la repornirea Centralei de la Brazi (2-5 zile).

Această situație poate să ridice probleme de creștere a prețului energiei electrice pe piața engros, care va fi achitat de consumatori lunile viitoare. Nu vom avea o creștere a prețului la populație în luna decembrie 2025.

Impactul opririi Centralei OMV Petrom de la Brazi asupra prețului energiei electrice în România este deja resimțit în piață, prețul mediu PZU România în ziua de 3.12.2025 față de ziua 2.12.2025 a crescut cu 14%.

Criza de apă cauzată de situația de la Paltinu poate avea impact domino: de la alimentarea populației, la industrie, la producția de energie electrică și termoficare. În contextul actual, într-o zonă ca Prahova / Ploiești / regiunea alimentată din baraj, nu e doar un disconfort pentru populație, ci și o vulnerabilitate structurală pentru industrii și furnizori de energie.