Sursa foto: Pixabay
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) critică măsurile fiscale discutate în secret de guvern, fără consultarea industriei, spunând că noile măsuri propuse de actualul Guvern pun o frână fără precedent procesului de transformare a României într-un hub regional de inovare și transformare digitală, cu repercusiuni pe termen lung și foarte lung, mai ales în lipsa altor măsuri de susținere a dezvoltării acestei industrii strategice.
ANIS transmite că și își exprimă îngrijorarea pentru modalitatea în care Coaliția de guvernare alege să pericliteze viitorul industriei IT și atuul României în acest sector la nivel regional și global prin măsuri fiscale discutate fără consultarea reprezentanților industriei, cu aplicabilitate imediată, fără respectarea niciunui principiu din Codul Fiscal, potrivit unui comunicat de presă.
ANIS atrage atenția că prin continuare intențiilor actuale decidenții riscă să scoată România de pe harta competitivității la nivel regional, cu țări precum Bulgaria și mai ales Polonia care vor profita la maximum pe termen mediu și lung de această decizie inopinată.
„Noile măsuri propuse de actualul Guvern pun o frână fără precedent procesului de transformare a României într-un hub regional de inovare și transformare digitală, cu repercusiuni pe termen lung și foarte lung, mai ales în lipsa altor măsuri de susținere a dezvoltării acestei industrii strategice și constituie o eroare de politică economică și un mare pas înapoi în dezvoltarea economică a României”, afirmă Mihai Matei, Președintele ANIS.
ANIS reiterează impactul negativ major pe care aceste măsuri fiscale propuse de actuala Coaliție de guvernare îl va avea pe termen lung asupra celei mai performante industrii a României – industria IT.
„Impozitarea veniturilor salariale din IT peste pragul de 10.000 de lei brut este aproape echivalentă cu eliminarea facilităților per ansamblu, măsura fiind aplicabilă la aproximativ 80% din numărul celor 104.000 de specialiști IT care beneficiau de scutire, însă va aduce un beneficiu marginal la buget de maximum 0,4 miliarde de lei anual. Nu este deloc de neglijat și impactul negativ transversal în economie, știut fiind că în acest moment fiecare 10 angajați din industria IT susțin alte 10,5 locuri de muncă din România”, se menționează în comunicatul de presă.
Asociația mai menționează că aceste măsuri fiscale, cu aplicabilitate într-un termen extrem de scurt – septembrie 2023, nu vor putea fi absorbite atât de repede în strategiile companiilor IT active în România și vor avea impact puternic negativ în special asupra organizațiilor locale din centre urbane precum Cluj Napoca, Timișoara, Iași, alături de București.
„Industria de IT din România a crescut de 3 ori mai repede decât media națională în ultimii 10 ani, acest lucru datorându-se atât investițiilor pe care mediul privat le-a făcut în educația specialiștilor, cât și facilităților fiscale și a stabilității pe termen lung oferită companiilor de această măsură”, conchide ANIS.
conform unui draft de ordonanță pregătit de coaliția de guvernare și consultat de Economedia. Scutirea pentru IT-iști ar urma să se aplice la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei.
Microîntreprinderile care realizează venituri de peste 300.000 lei vor avea de plătit un impozit de 3% din venituri, conform unui draft de ordonanță pregătit de coaliția de guvernare și consultat de Economedia. Scutirea pentru IT-iști ar urma să se aplice la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei.
Potrivit draftului, apar noutăți care vizează persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator. Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei inclusiv obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.