Aproape 3.200 de români au declarat că au încasat venituri de 1,15 miliarde lei din tranzacțiile cu criptomonede. Nivelul rămâne de 10 ori sub anul 2019, când tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în România

criptomonede sursa foto: Pexels

Interesul românilor de a declara veniturile realizate din tranzacțiile cu criptomonede rămâne scăzut, de 10 ori mai mic decât în 2019, după ce statul a introdus reguli noi pentru declararea și impozitarea acestor veniturilor.

Doar 3.198 contribuabili au declarat că au obținut venituri din tranzacțiile cu monede virtuale în anul 2021, arată datele obținute de Economedia de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Numărul este mai mult decât dublu față de 2020, când 1.319 de contribuabili au declarat aceste venituri, însă de 10 ori mai mic decât în 2019, când se ridica la 33.155.

Veniturile declarate de acești contribuabili au crescut însă puternic, de aproape 10 ori, de la 121,48 milioane de lei în 2020 la 1,15 miliarde lei în 2021. Ele rămân însă sub nivelul din 2019, când veniturile declarate se ridicau la 2,27 miliarde lei.

Analize Economedia

Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1
investitii bani
Nokian+Tyres+Romania+factory+1st+tire+02
Elena Deacu
calculator, job, grafice

Acești contribuabili au marcat opțiunea „Venituri din transferul de monedă virtuală prevăzute la art. 114 alin.(2) lit.m) din Codul fiscal”, acest marcaj fiind însă unul opțional. În sistemul declarativ din România nu sunt evidențiate distinct veniturile din tranzacțiile cu criptomonede, acestea fiind incluse în categoria veniturilor din alte surse.

ANAF nu a răspuns Economedia la întrebarea privind veniturile încasate de stat din impozitarea acestor tranzacții, în anul 2021. Spre comparație, în 2020, impozitele încasate de statul român în contul acestor venituri s-au redus de 20 de ori, la 12,15 milioane lei, de la 224,8 milioane lei în 2019.

Prăbușirea declarării veniturilor din criptomonede vine în contextul în care și 2021 a fost un an record pentru piaţa criptomonedelor, care a depăşit pentru scurt timp valoarea de 3.000 de miliarde de dolari în noiembrie. Bitcoin, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă, şi ether, a doua ca mărime, au atins maxime istorice anul trecut.

De ce s-au prăbușit veniturile declarate?

Veniturile din tranzacțiile cu criptomonede declarate s-au prăbușit în contextul în care în anul 2019 tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în România, prin intermediul Legii 30/2019.

Legea a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute astfel, conform consultanților de la Deloitte. Conform acestor reglementări, veniturile din transferul de monedă virtuală se încadrează în categoria veniturilor din alte surse și sunt supuse regimului fiscal specific pentru această categorie, cu anumite particularități. Una dintre particularități este aceea că determinarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aplicabile este în sarcina celor care realizează veniturile, nu în sarcina plătitorilor de venit (cum este în cazul altor venituri din aceeași categorie). Chiar și pentru schimburile efectuate prin intermediul platformelor de tranzacționare, obligația de raportare rămâne în sarcina utilizatorilor.

Astfel, persoanele fizice care obțin venituri din acest tip de tranzacții sunt obligate să le declare prin depunerea declarației unice și să plătească taxele datorate. Anul acesta, declarația a trebuit să fie depusă până la data de 25 mai, pentru veniturile obținute în 2021 din tranzacțiile cu criptomonede și pentru cele estimate a fi realizate în 2022. Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.

Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS).

În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obținut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut.

Sunt exceptate de la obligația de declarare, respectiv de plată a impozitului, câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție, însă doar în situația în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 de lei.

Totodată, contribuabilii care obțin venituri din tranzacțiile cu criptomonede pot declara aceste venituri marcând în Declarația Unică opțiunea „Venituri din transferul de monedă virtuală prevăzute la art. 114 alin.(2) lit.m) din Codul fiscal”. Acest marcaj este însă unul opțional, așadar este posibil ca mulți contribuabili să fi declarat veniturile din tranzacții cu criptomonede, dar să nu le marcheze distinct ca acest tip de venituri. Chiar ANAF precizează că în sistemul declarativ din România nu sunt evidențiate distinct veniturile din tranzacțiile cu monede virtuale, acestea fiind incluse în categoria veniturilor din alte surse.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: