tarile cu cea mai mare cantitate de aur
Apetitul tot mai mare al băncilor centrale pentru aur a făcut ca metalul prețios să fie al doilea cel mai mare activ de rezervă la nivel mondial în 2024, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene publicat miercuri – dar analiștii sugerează că unele instituții s-au săturat, scrie CNBC.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Stocurile de aur ale băncilor centrale sunt aproape de nivelurile înregistrate ultima dată în anii 1960. Combinat cu prețul în creștere al aurului, acesta se află acum pe locul doi, după dolarul american, ca cea mai mare rezervă în termeni valorici, a declarat BCE în analiza sa de miercuri.
În 2023, aurul și euro erau aproximativ la același nivel, cu o pondere medie de aproximativ 16,5% din rezervele oficiale globale, conform datelor BCE. În 2024, procentul a trecut la 16% pentru euro și 19% pentru aur – dolarul american reprezentând 47%.
Băncile centrale acumulează active lichide, cum ar fi monedele străine și aurul, ca o protecție împotriva inflației și pentru a-și diversifica deținerile. Acest lucru le permite, de asemenea, să vândă aceste rezerve pentru a-și susține propria monedă în perioade de criză. Aurul, în special, este considerat a oferi valoare pe termen lung și rezistență la volatilitate, iar băncile centrale reprezintă în prezent peste 20% din cererea sa globală, față de aproximativ o zecime în anii 2010.
BCE a afirmat că datele sondajului au arătat că aurul este din ce în ce mai atractiv pentru țările emergente și în curs de dezvoltare, îngrijorate de sancțiuni și de potențiala erodare a rolului monedelor majore în sistemul monetar internațional.
Prețul aurului a stabilit o serie de noi maxime record în ultimii ani, inclusiv în 2025. Raliul uimitor s-a transformat în ultimele luni în agitație, deoarece piețele globale au fost zdruncinate de schimbarea rapidă a politicii tarifare americane.
Un punct de cotitură pentru metalul prețios a fost reprezentat de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, care, combinată cu inflația în creștere și așteptările privind creșterea ratelor dobânzilor, a stimulat o fugă către așa-numitele active de refugiu. Incertitudinea geopolitică și economică a rămas ridicată în mod constant de atunci.
China a fost principalul motor al creșterii aurului, India și Turcia numărându-se printre ceilalți cumpărători importanți.
Va continua raliul?
Multe dintre motivele care au propulsat aurul încă se mențin.
„Investitorii ar trebui să asigure diversificarea portofoliului și să dețină o expunere suficientă la aur și fonduri speculative”, a recomandat Mark Haefele, director de investiții la UBS Global Wealth Management, într-o notă adresată clienților săptămâna trecută.
Dar există semne că achizițiile băncilor centrale s-ar putea răci în lunile următoare.
Instituțiile „au jucat un rol cheie în raliul aurului și probabil vor continua să cumpere aur, deși într-un ritm mai lent decât în ultimii doi ani”, a declarat pentru CNBC Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics.
„Într-adevăr, percepția aurului ca acoperire împotriva riscurilor fiscale, inflaționiste și geopolitice globale susține argumentele pentru ca administratorii rezervelor băncilor centrale să aloce aurului o parte mai mare din portofoliul lor. Recentele îndoieli cu privire la statutul de refugiu al dolarului ar putea, de asemenea, spori atractivitatea aurului și a monedei euro ca active de rezervă în următorii ani”, a adăugat Hussain.
Rata achizițiilor de aur ale băncilor centrale a scăzut cu 33% față de trimestrul precedent în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului analizate de banca ING, în timp ce achizițiile chineze au încetinit semnificativ.
Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), comentează în fața jurnaliștilor ultima decizie a băncii centrale privind rata dobânzii.
„În ciuda încetinirii, este probabil ca băncile centrale să continue să adauge aur la rezervele lor, având în vedere mediul economic încă incert și dorința de a se diversifica de la dolarul american. În ultimele șase luni, volumele au crescut cu aproximativ 30 de tone”, a declarat Ewa Manthey, strateg la ING, într-o notă publicată luna trecută.
Potrivit propriului raport al BCE, impactul geopoliticii și al cererii asupra prețurilor aurului în viitor „va depinde de persistența ofertei de aur”.
„S-a susținut că oferta de aur a răspuns elastic la creșterile cererii din ultimele decenii, inclusiv prin creșterea puternică a stocurilor de la suprafață”, se arată în raport.
„Prin urmare, dacă istoria este un ghid, creșterile ulterioare ale cererii oficiale de rezerve de aur ar putea, de asemenea, să susțină creșterea în continuare a ofertei globale de aur”.
