Băncile din Germania, Franţa şi alte părţi din Uniunea Europeană au împrumutat peste 1.400 de miliarde de euro sectorului imobiliar comercial, ceea ce lasă unele bănci vulnerabile la “crăpăturile” de pe piaţa imobiliară, a avertizat marţi autoritatea de reglementare, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
În cel mai recent raport cu privire la riscuri, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) spune că băncile se confruntă cu o “incertitudine crescută” de pe urma factorilor geopolitici, analizele menţionând alegerile parlamentare din Franţa drept un posibil risc.
Gradul de capitalizare a băncilor este unul “confortabil”, dar este nevoie de prudentă în contextul creşterii sumelor alocate pentru plata dividendelor, odată cu profiturile mai mari, spune EBA.
“Plăţile planificate pentru 2024 se apropie de 100 de miliarde de euro pentru eşantionul de bănci analizat, ceea ce reprezintă cel mai ridicat volum din ultimii ani”, se arată în raportul EBA, în care a analizat aproximativ 80% din sectorul bancar.
De asemenea, EBA a analizat expunerea băncilor faţă de sectorul imobiliar, dar şi faţă de instituţiile financiar non-bancare precum fondurile de investiţii. “Factori structurali şi ciclici au provocat crăpături pe pieţele imobiliare comerciale”, a avertizat EBA.
Pe parcursul ultimului deceniu, expunerea totală a băncilor din UE faţă de piaţa imobiliară a crescut cu 40% până la 1.400 de miliarde euro, şi mai multe bănci, în principal bănci mici, au expuneri pe piaţa imobiliară de câteva ori mai mari decât capitalul lor propriu, ceea ce le face vulnerabile la crize, subliniază EBA.
“Chiar dacă băncile cu domiciliul în Franţa şi Germania au cea mai mare expunere, de peste 280 de miliarde de euro, urmate de băncile din Ţările de Jos, care au raportat o expunere de 175 de miliarde de euro, doar băncile germane au raportat o pondere mare din creditele lor spre debitorii din sectorul imobiliar comercial”, precizează EBA.
De asemenea, expunerea băncilor din UE faţă de instituţiile financiar non-bancare a ajuns la 9,2% din totalul activelor în 2023, ceea ce creează unele riscuri precum o posibilă relaxare a standardelor de creditare, spune EBA.
“Pentru a detecta din timp posibilele canale de contagiune, autorităţile macroprudenţiale şi de supervizare trebuie să acorde o atenţie deosebită legăturilor directe şi indirecte dintre bănci şi instituţiile financiar non-bancare”, a adăugat EBA.
Comisia Europeană a început să elaboreze un cadrul macroprudenţial pentru instituţiile financiar non-bancare. Autoritatea Bancară Europeană susţine că transparenţa ar trebui îmbunătăţită, fiind nevoie de date mai bune cu privire la legăturile dintre bănci şi instituţiile non-bancare.