Banca Mondială a avertizat joi că tarifele comerciale de 10% care ar urma să fie impuse de Statele Unite asupra importurilor sale ar putea reduce deja modesta creştere economică globală, estimată la 2,7% în 2025, cu 0,3 puncte procentuale, în cazul în care partenerii comerciali ai SUA vor răspunde cu propriile tarife, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Tarifele anunţate de preşedintele ales al SUA, Donald Trump, ar putea reduce creşterea economică a SUA – estimată la 2,3% în 2025 – cu 0,9 puncte procentuale, în cazul în care vor fi aplicate măsuri de retorsiune, a precizat banca, citând simulări economice.
Totuşi, Banca Mondială a menţionat că creşterea economică a SUA ar putea creşte cu 0,4 puncte procentuale în 2026, dacă reducerile de taxe din SUA vor fi prelungite, având doar efecte minore asupra economiilor globale.
Trump, care va prelua funcţia de preşedinte luni, a propus o taxă de 10% pentru importurile americane, o taxă de 25% asupra importurilor din Canada şi Mexic, până când acestea vor reduce migrarea ilegală şi traficul de droguri la graniţele SUA, şi o taxă de 60% asupra bunurilor chinezeşti.
În raportul său semestrial Global Economic Prospects, Banca Mondială a prognozat o creştere economică globală de 2,7% în 2025 şi 2026, similară cu nivelul din 2024, şi a avertizat că economiile în dezvoltare se confruntă cu cele mai slabe perspective de creştere pe termen lung de la anul 2000 încoace.
Banca a menţionat că investiţiile străine directe în economiile în dezvoltare sunt acum la jumătate faţă de nivelul înregistrat la începutul anilor 2000, iar restricţiile comerciale globale sunt de cinci ori mai mari decât media din perioada 2010-2019.
Banca Mondială preconizează o creştere economică de 4% în economiile în dezvoltare în 2025 şi 2026, mult sub estimările de dinaintea pandemiei, din cauza poverii mari a datoriilor, a investiţiilor slabe şi a creşterii lente a productivităţii, precum şi a costurilor în creştere generate de schimbările climatice.
De asemenea, banca estimează că în pieţele emergente şi economiile în dezvoltare, producţia va rămâne cu mai mult de 5% sub trendul pre-pandemic până în 2026, din cauza pandemiei şi a şocurilor economice ulterioare.
“Următorii 25 de ani vor fi mai dificili pentru economiile în dezvoltare decât ultimii 25”, a declarat economistul-şef al Băncii Mondiale, Indermit Gil, îndemnând statele să adopte reforme interne pentru a stimula investiţiile şi a aprofunda relaţiile comerciale.
Raportul a mai subliniat că decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace s-a lărgit, cu ratele de creştere per capita în economiile în dezvoltare, excluzând China şi India, care sunt mai mici cu o jumătate de punct procentual faţă de cele ale economiilor avansate, încă din 2014.
Prognoza pesimistă se aliniază cu comentariile făcute săptămâna trecută de directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, înainte de publicarea noii prognoze economice globale, care va fi lansată vineri.
“În următorii doi ani, economiile în dezvoltare s-ar putea confrunta cu dificultăţi semnificative”, a spus raportul Băncii Mondiale. “Incertitudinea globală în privinţa politicii economice ar putea submina încrederea investitorilor şi ar putea limita fluxurile financiare. Tensiunile comerciale în creştere ar putea reduce creşterea globală. Inflaţia persistentă ar putea întârzia reducerile anticipate ale ratelor dobânzilor.”
Banca Mondială a subliniat că riscurile negative pentru economia globală sunt în creştere, menţionând un val de măsuri comerciale distorsionante implementate în principal de economiile avansate şi incertitudinea cu privire la politicile viitoare, care afectează investiţiile şi creşterea economică.
Comerţul global de bunuri şi servicii, care a crescut cu 2,7% în 2024, se preconizează că va ajunge la o medie de aproximativ 3,1% în 2025-2026, dar va rămâne sub mediile de dinainte de pandemie.