„Banca lui Putin”. Toate controversele și scandalurile din jurul băncii obscure rusești în care România e membru

Carmen Radu feb. 26, 2022 0 comentarii
Vladimir Putin

România este și în prezent membru al unei bănci fondate în anul 1970 de către fostele state comuniste pentru a finanţa operaţiunile CAER și, deși apartenența a fost pusă sub semnul întrebării de-a lungul timpului de numeroase ori, a fost nevoie de invazia Rusiei în Ucraina pentru ca țara noastră să decidă într-un final să se retragă din această instituție financiară cunoscută sub porecla „banca lui Putin”.

„România urmează să demareze procedurile de retragere din Banca Internaţională de Investiţii”, a anunţat, sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Liderul PNL, Florin Cîțu, cerea săptămâna trecută Ministerului Finanțelor să facă o analiză în detaliu a companiilor în care există acționariat rusesc și a prezenței României în câteva bănci internaționale rusești și să ia măsurile necesare.

Ministerul de Finanțe ceh a transmis vineri că țara își va accelera plecarea planificată din Banca Internațională de Investiții, ca parte a acțiunilor de pedepsire a Rusiei pentru atacul său asupra Ucrainei. Părăsirea băncii ar putea avea loc în două-trei luni, potrivit Reuters.

„Vom face apel la celelalte state membre din Uniunea Europeană să ia aceeași măsură”, a spus ministerul.

Ce este Banca Internațională de Investiții și cine este acționar

Banca Internaţională de Investiţii (BII) a fost fondată în anul 1970, la inițiativa Uniunii Sovietice, cu scopul de a finanța statele din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Ea a fost gândită de Kremlin, la acea vreme, drept o contrapondere la instituțiile financiare occidentale, precum Banca Mondială, FMI și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Banca s-a prăbușit și ea după prăbușirea URSS, solicitând Rusiei să o susțină până în 2012, când a fost demarat un plan de redresare.

De-a lungul timpului, unele state acum parte din Uniunea Europeană au renunțat la apartenența la BII, respectiv Ungaria și Polonia, în anul 2000. Ungaria luase această decizie din cauza suspiciunilor cu privire la operațiunile opace ale BII. Însă în mai 2015, pe fondul unei relații mai apropiate cu Rusia, premierul ungar Viktor Orban a decis să revină în BII. De altfel, Banca Internațională de Investiții și-a stabilit sediul central la Budapesta, în 2019, după o solicitare a premierului Viktor Orban către președintele rus Vladimir Putin, ca parte a eforturilor sale de a face din Budapesta un centru financiar global.

Serbia a devenit cel mai nou membru al băncii, în decembrie 2021.

În prezent, acţionarii Băncii Internaţionale de Investiţii sunt: Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Serbia, Slovacia și Vietnam.

BII insistă că nu este rusească, în ciuda faptului că Moscova controlează o participaţie de 47% la bancă.

Clasamentul acționarilor BII, după cota capitalului vărsat
procentsumă (milioane euro)
Rusia47,46%201,64
Ungaria17,27%73,76
Bulgaria9,93%42,2
Cehia8,80%37,37
Slovacia6,79%28,87
România6,14%26,1
Cuba1,69%7,17
Vietnam0,96%4,09
Mongolia0,86%3,67

Per total, Banca Internațională de Investiții este nesemnificativă la nivel mondial, ca instituție financiară. Ea are un capital de numai 424,87 milioane de euro. Spre comparație, capitalul social al Băncii Europene de Investiții este de 248,8 miliarde de euro.

BII avea active în valoare de 1,9 miliarde de euro în octombrie 2021. Banca Internațională de Investiții a avut un profit net în 2021 de 7,9 milioane euro, cu 8% mai mult față de același indicator de anul trecut.

Portofoliu net de împrumuturi, pe țări

De ce este numită „banca lui Putin”

Banca Internațională de Investiții a fost calificată de-a lungul timpului drept o bancă controversată. Din acest motiv, și-a primit adesea porecle precum „banca lui Putin, „calul troian al lui Putin”, „banca spionilor”, „bancă rusă obscură”.

Departamentul de stat al SUA a avertizat, la mutarea sediului IBB la Budapesta, că Rusia va folosi banca „pentru a-și extinde influența malignă în Ungaria și în regiune”.

Banca nu este taxată în țările membre și beneficiază de o serie de imunități și privilegii. De exemplu, statul maghiar nu poate să intre în clădire fără autorizație prealabilă, deoarece IIB beneficiază de un statut juridic similar cu misiunile diplomatice și birourile organizațiilor internaționale. Autoritățile maghiare pot intra în clădire numai cu consimțământul explicit al Băncii, după regulile și în condițiile stabilite de Bancă.

Alți critici au subliniat istoria familiei directorului executiv al IIB Nikolai Kosov în serviciile secrete sovietice, scria Financial Times. Tatăl lui Kosov a fost cel mai important agent de la Budapesta pentru KGB în anii 1970; mama lui a fost descrisă de agenția de presă rusă Tass drept „unul dintre cei mai extraordinari spioni ai secolului al XX-lea”.

Într-un interviu pentru FT, Kosov a respins criticile drept „propaganda neagră” și și-a acuzat detractorii de „necunoaștere totală” a operațiunilor băncii. „Banca este complet liberă de orice influență a serviciilor secrete rusești – sau a celor ale UE și NATO”, a spus el. „Așa cum se spune în Rusia, un fiu nu este responsabil pentru părinții săi”, a precizat el.

Scandalul din România

Banca Internațională de Investiții (BII) a fost subiectul mai multor scandaluri în România, în ultimii ani.

Guvernul Ponta a semnat la 1 iulie 2015, fără rezerve, la Moscova, noi condiții de participare la BII. Acestea obligau România să-și majoreze continuu participația la această bancă, deoarece puterea de vot în cadrul organelor de conducere este proporțională cu contribuția fiecărui stat membru la capitalul vărsat. Ministru al Finanțelor era atunci Eugen Teodorovici. Guvernul Ciolos a consfințit noile condiții de participare prin lege în 2016. Proiectul a trecut atât de Camera Deputaților, cât și de Senat fără niciun vot împotrivă.

Republica Cehă nu a fost atunci de acord cu toate prevederile acestui acord.

În 2018, Banca a reintrat în atenția publică în România, odată cu mutarea sediului la vecinii de la Budapesta.

Ulterior, la finalul anului 2018, Guvernul României şi-a majorat cota parte a capitalului social al Băncii Internaţionale de Investiţii (BII), printr-o contribuţie suplimentară de 4 milioane de euro, și a ajuns atunci la o deținere de 7,04%, pe locul cinci printre statele participante la BII.

În martie 2019, Florin Cîțu, pe atunci senator liberal, iar acum președinte al liberalilor, fost ministru de Finanțe și fost premier, îl acuza pe Eugen Teodorovici, la acea vreme ministru al Finanțelor, că este spion rus.

Mai precis, Cîțu l-a acuzat pe Teodorovici că a zburat la Moscova, în noiembrie 2018, pentru o întâlnire cu președintele BII, iar ulterior a majorat participația României la capitalul social al băncii. În plus, Cîțu spunea că în perioada 1 – 4 decembrie 2018, Teodorovici ar fi participat la întâlnirea guvernatorilor BII de la Varadero, Cuba, unde ar fi dat asigurări că România susţine mutarea sediului băncii de la Moscova la Budapesta.

Cîțu l-a acuzat pe Eugen Teodorovici că a intrat în board-ul de guvernatori ai băncii pentru a beneficia de privilegiile diplomatice conferite de funcție.

În data de 15 noiembrie 2018, Teodorovici a devenit și Guvernator pentru România în Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii. Până în noiembrie 2018, România era reprezentată la BII de un secretar de stat şi de un director, numiţi de ministrul de resort. Teodorovici a decis însă ca ministrul Finanţelor să devină cel care reprezenta România, în calitate de guvernator al Băncii Internaţionale de Investiţii (BII). El afirma ulterior că nu este remunerat pentru această funcție și privilegiile de care s-ar bucura în calitate de guvernator din partea României nu au valoare.

În 2019, România şi-a majorat din nou contribuţia la Banca Internaţională de Investiţii, cu 3,6 milioane de euro.

În noiembrie 2019, Florin Cîțu a ajuns ministru de Finanțe și în numai 10 zile de la numire l-a schimbat pe Eugen Teodorovici din funcţia de guvernator din partea României la Banca Internaţională de Investiţii.

La acea vreme, Cîțu afirma că „deocamdată, nu se pune problema ieşirii României din această structură”.

Subiectul BII s-a stins până în 2021, când s-a pus problema unei noi majorări de capital social al băncii.

Fostul ministru al Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a inițiat atunci un memorandum prin care a cerut guvernului să aprobe participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaționale de Investiții cu suma de 14,3 milioane de euro, potrivit documentului consultat de Economedia.ro. Premierul Florin Cîțu a declarat atunci pentru Economedia.ro că respinge categoric participarea României la această majorare și anunțat că va cere o investigație în acest caz.

Cine reprezintă România în BII

România este reprezentată în prezent de patru oficiali, în cadrul BII.

  • Alexandru Florescu este unul din cei patru vicepreședinți ai Consiliului de Administrație.
  • Cucu Boni Florinela este director pentru România în cadrul consiliului de administrație al BII și Director general în Ministerul de Finanțe al României.
  • Alin Chițu este guvernator în consiliul guvernatorilor BII și secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanțe al României
  • Oana Beatrice Iacobescu este reprezentant în consiliul director al BII și șef de serviciu la Ministerul Finanțelor

Cele mai importante proiecte finanțate de BII în România

Conform site-ului BII, cele mai importante proiecte finanțate de bancă în România sunt:

  • Agricover Credit IFN – 10 milioane euro finanțare pe 7 ani pentru sprijinirea IMM-urilor
  • Avicola – 17 milioane euro finanţare pe 7 ani în scopul modernizării
  • Heliosagri – 20 milioane euro finanțare pe 7 ani în scopul achiziției fabricii de ulei comestibil și dezvoltării producției
  • Medicover – 20 milioane euro pe 10 ani pentru dezvoltarea de unități medicale în România, Ungaria și Slovacia

Ambasada Rusiei la Bucureşti detalia, în 2019, o parte dintre aceste investiții, dar și altele:

  • La 13 iulie 2015, Banca Internaţională de investiţii a semnat un acord de credit cu compania românească Agricover Credit IFN SA. Fondurile de creditare urmau să  fie orientate spre susţinerea gospodăriilor fermierilor mici şi mijlocii din România. Creditul în valoare de 10 milioane euro a fost acordat pentru o perioadă de 7 ani.
  • La 8 iulie 2016 a fost încheiat un acord de credit cu compania românească Avicola Buzău SA (grupul Aaylex, marca CocoRico) în valoare de 4,3 milioane de euro pe un termen de 5 ani. Fondurile au fost îndreptate pentru achiziţionarea de active (ferme crescătorii de păsări şi un abator) pentru a creşte propria producţie de carne de pasăre.
  • La 22 martie 2017 a fost încheiat un acord prin care Banca Internaţională de investiţii a participat la creditarea societăţii conerciale româneşti MEP Retail Investments SRL cu o sumă totală de 1.380 milioane lei (cota de participare a BII este de 75 milioane lei) cu scopul de a finanţa tranzacţia de achiziţionare a companiei româneşti Profi Rom Food SRL, care activează în domeniul dezvoltării reţelelor comerciale de desfacere a produselor alimentare.
  • La 27 iulie 2017, a fost încheiat un acord de credit participativ, cu companii din grupul românesc “Iulius” în valoare de până la 20 de milioane de euro. Fondurile urmau să fie direcţionate spre acordarea finanţării pe termen lung a construcţiei centrelor comerciale în România.

În plus, în 2019, Banca Internațională de Investiții, fosta bancă a statelor comuniste, controlată de Rusia și cu sediul la Moscova, a acordat un împrumut companiei moldovene Trans-Oil pentru a cumpăra fabrica de ulei de la Țăndărei (Ultex Țăndărei), scria G4Media, aici. Trans-Oil este o companie fondată în Republica Moldova și controlată în mod formal de Vazha Dzhashi, om de afaceri cu triplă cetățenie (rusă, americană și moldovenească). Potrivit unei investigații Newseek România, compania lui Vazha Dzhashi este sub influența oligarhului Vlad Plahotniuc, la acea vreme conducătorul de facto al guvernului de la Chișinău.

BII mai transmitea, în 2015, că omul de afaceri Gabriel Comănescu, CEO și președinte al Grup Servicii Petroliere (GSP), a făcut o vizită la Moscova unde a vorbit cu oficialii BII despre o posibilă cooperare în domeniul energiei. Aceasta nu s-a materializat, conform informațiilor publice.

Încheiem subliniind că România mai este membru și în Banca Internaţională de Cooperare Economică (BICE), o instituţie financiară internaţională cu sediul la Moscova, Federaţia Rusă.

Sursa foto: Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.