Bani gratis. Germania lansează un experiment prin care dă 1.200 de euro lunar unor voluntari, timp de trei ani

Germania lansează în această lună un experiment prin care va acorda lunar câte 1.200 de euro, către 100 de norocoși, timp de trei ani. În schimb, ei nu vor face altceva decât să răspundă unor chestionare. Lista amatorilor a fost uriaşă, scrie Deutsche Welle.

Mai bine de două milioane de oameni au aplicat pentru venitul gratis, în cele din urmă au fost aleşi 122. Începând din 1 iunie 2021 ei vor primi în fiecare lună 1.200 de euro. Evoluţia proiectului-pilot este cercetată ştiinţific pentru a vedea efectul unui venit de bază necondiţionat (VBN).

Participanţii nu au trebuit să prezinte dovezi că sunt nevoiaşi şi au voie să muncească cât vor de mult sau de puţin pe întreaga durată a proiectului. Nu au altă obligaţie faţă de finanţatori „decât să completeze în cei trei ani cât durează studiul şapte chestionare online”, după cum se arată pe site-ul proiectului.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Alţi 1.380 de oameni completează la fiecare şase luni chestionarele fără a încasa venitul de bază, ci doar o compensaţie bănească pentru efortul depus. Selecţia s-a făcut la voia întâmplării.

Banii provin de la aproximativ 150.000 de donatori privaţi şi beneficiarii nu trebuie să-i impoziteze. Ei corespund unui cadou în bani în valoare de 43.200 de euro pentru fiecare participant. În total suma se ridică la aproximativ 5,2 milioane de euro. Întreg proiectul a fost iniţiat de o asociaţie de utilitate publică din Berlin.

Iniţiatorii din cadrul asociaţiei „Mein Grundeinkommen” (Venitul meu de bază) sunt convinşi că plata necondiţionată a unei sume de bani către toţi cetăţenii ar rezolva multe probleme ale vieţii în vremurile actuale. Dacă presiunile asupra fiecăruia de a-şi câştiga banii necesari supravieţuirii ar dispărea, oamenii ar deveni mai liberi, mai creativi şi mai fericiţi, presupun ei.

În cadrul proiectului se va cerceta ştiinţific dacă această utopie va rezista în faţa realităţii. „Testăm ce fac oamenii dacă au o siguranţă materială vreme de trei ani”, a declarat şeful echipei de cercetători, Jürgen Schupp, membru al Institutului German pentru Studii Economice. „Vor cheltui banii sau îi vor economisi? Vor înceta să mai muncească? Vor munci mai puţin? Vor dona ceva în scopuri caritabile?”

Dezbaterea privind VBN se poartă de câţiva ani de pe poziţii ideologice antagonice. În esenţă se pune întrebarea: ce fac oamenii dacă nu trebuie? Mulţi adversari consideră VBN utopia unor activişti de stânga, care trăiesc într-o lume fantastică şi vor să lenevească pe banii societăţii.

Susţinătorii văd în schimb în VBN o soluţie la probleme actuale şi viitoare. Astfel s-ar pune mai mult preţ pe aspecte sociale cum ar fi educaţia, ajutorul între vecini sau îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor şi s-ar elabora din timp modele pentru un viitor în care locurile de muncă clasice vor deveni o raritate din pricina digitalizării şi automatizării.