Sursa foto: bnr.ro
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, în a patra ședință de politică monetară din acest an, în linie cu așteptările analiștilor.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 iulie 2023, a hotărât următoarele:
- menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
- menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Ultima majorare a dobânzii cheie a avut loc la începutul acestui an, în luna ianuarie, când banca centrală a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53% în martie, la 10,64% în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor preţurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale.
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual în acest interval, conform aşteptărilor, ajungând la 13,6% în mai, de la 14,6% în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acţiunea acestora a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,6% în luna mai, de la 12,1% în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s au redus în mai la 14,7% şi la 12,8%, de la 15,3%, respectiv 13,2%, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Creşterea economică a încetinit peste aşteptări în trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1,0% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval, faţă de cea anticipată.
În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022. Scăderea a fost determinată în principal de variaţia stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei, dar şi formarea brută de capital fix au continuat să-şi accelereze creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut, iar exportul net şi-a mărit relativ modest impactul contracţionist, în condiţiile în care descreşterea de dinamică a volumului exporturilor a devansat-o uşor pe cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanţiale în trimestrul I faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.
Potrivit BNR, cele mai recente date şi analize indică o creştere mai temperată a economiei în trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicând reducerea în continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influenţa unui efect de bază.