BREAKING Comisia Europeană estimează că România va avea deficit de 8,6% în 2025, iar creșterea economică va fi de 1,4%

Comisia Europeană estimează în prognoza de primăvară publicată luni că România va avea deficit de 8,6% din produsul intern brut în 2025, redus doar ușor de la deficitul de 9,3% raportat de România anul trecut. Acesta a fost cel mai mare deficit bugetar din UE și cel mai grav dezechilibru fiscal de la criza din 2009.

Noua prognoză de primăvară indică un derapaj mai adânc decât estimarea din toamnă a Comisiei, care vedea un deficit de 7,9% pentru țara noastră în acest an.

În plus, Comisia Europeană estimează că creșterea economică a României va accelera doar ușor, la 1,4% în acest an, de la un avans economic de 0,8% în 2024. Și această prognoză este însă mai pesimistă decât cea din toamnă, când CE estima un avans de 2,5% al economiei României în 2025.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Comisia mai estimează că inflația va încetini ușor, la 5,1% în 2025, de la 5,8% în 2024, însă și această prognoză este mai pesimistă decât cea din toamnă, când Comisia estima pentru România o inflație de 3,9%.

Deficitul de cont curent se ameliorează și el la 7,9% din PIB, de la 8,5% din PIB în 2024, dar mai pesimist de asemenea decât estimarea din toamnă de 7,6%.

Raportul integral al Comisiei Europene privind România

După un an 2024 lipsit de strălucire, economia României era pe cale să se redreseze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, se preconizează că incertitudinile generate de impunerea de tarife vamale de către SUA, precum și de volatilitatea politică și fiscală internă crescută vor reduce exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Acest lucru ar trebui să ducă la o creștere moderată a PIB real, de 1,4% în 2025, care ar trebui să se consolideze și mai mult, ajungând la 2,2% în 2026. Inflația ar trebui să scadă, dar să rămână ridicată, în timp ce șomajul ar trebui să scadă marginal. Deficitul public general a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșterile foarte mari ale salariilor și pensiilor publice. Se preconizează o scădere modestă a acestuia la 8,6% din PIB în 2025 și la 8,4% în 2026, reflectând un pachet de măsuri puse în aplicare la sfârșitul anului 2024.

Relansare modestă a creșterii pe fondul unei incertitudini ridicate

Sentimentul economic a rămas în teritoriu pozitiv la începutul anului 2025, în ciuda vânturilor potrivnice economice și a incertitudinii persistente. Construcțiile, agricultura și serviciile de transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, favorizate și de aderarea la spațiul Schengen și de modernizarea infrastructurii. O redresare puternică a sectorului construcțiilor rezidențiale, împreună cu investițiile solide în infrastructura publică finanțate de UE, sunt de bun augur pentru o redresare a formării brute de capital fix, în pofida faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și de volatilitatea geopolitică. În același timp, indicatorii de înaltă frecvență indică o decelerare a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, deoarece politicile restrictive în materie de venituri și inflația încă ridicată sunt susceptibile să reducă creșterea venitului disponibil.

Deși România are doar schimburi comerciale limitate cu SUA, se preconizează că majorarea tarifelor din SUA va limita redresarea exporturilor României, în special a produselor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB ar trebui să scadă în 2025, pe măsură ce decelerarea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele pentru exporturile de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. În ansamblu, creșterea PIB-ului real ar urma să se intensifice doar modest, până la 1,4% în 2025, sub nivelul potențial.

În 2026, se preconizează că scăderea inflației și relaxarea politicii monetare, care conduce la condiții de finanțare mai favorabile, vor sprijini creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se reduce, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Având în vedere perspectivele de creștere mai bune pentru partenerii comerciali din UE, se preconizează că exporturile vor continua să crească, însă contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului ar trebui să rămână ușor negativă. În ansamblu, creșterea PIB-ului real ar trebui să se consolideze moderat până la 2,2%. După o creștere semnificativă în 2024, deficitul de cont curent ar trebui să se reducă progresiv, dar să rămână la niveluri încă ridicate, de aproape 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile la adresa previziunilor sunt orientate în sens negativ, în special în cazul în care persistă incertitudinea politică și fiscală internă și cererea externă este afectată mai mult decât se estimează.

Creșterile salariale vor fi moderate pe parcursul orizontului de prognoză

Tensiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat, iar creșterea ocupării forței de muncă ar trebui să continue atât în 2025, cât și în 2026, susținută în principal de mai multe angajări în sectorul privat. Se preconizează că rata șomajului va continua să scadă, apropiindu-se de 5% până la sfârșitul anului 2026. Creșterea de două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se preconizează că ritmul de creștere a salariilor se va modera semnificativ pe parcursul perioadei de prognoză. În decembrie 2024 a fost promulgată o înghețare a salariilor din sectorul public, iar introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim în februarie 2025 este de natură să limiteze în continuare creșterile mari ale salariilor din sectorul privat.

Procesul de dezinflație va rămâne accidentat

După o scădere notabilă a inflației IAPC la 5,8% în medie în 2024, este probabil ca dezinflația să continue, dar numai lent în 2025. Inflația globală, excluzând energia și alimentele, în special cea a serviciilor, rămâne rigidă, iar eliminarea prevăzută a plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării este de așteptat să determine o creștere a prețurilor interne la energie. În schimb, evoluția prețurilor produselor agroalimentare și a prețurilor internaționale la energie poate contribui la scăderea inflației. În ansamblu, inflația medie IAPC ar trebui să scadă ușor până la aproximativ 5% în 2025 și să urmeze o tendință descendentă mai pronunțată până la sub 4% în 2026.

Se estimează că deficitul public va scădea treptat în 2025 și 2026

Deficitul public general al României a atins 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșterile mari ale salariilor din sectorul public, ale plăților de dobânzi și ale pensiilor.

La sfârșitul anului 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 2% din PIB. Pachetul include o înghețare nominală a salariilor din sectorul public și a pensiilor, precum și măsuri privind veniturile în valoare de 0,3% din PIB. Ca urmare, se preconizează că deficitul va scădea la 8,6% din PIB în 2025 și, în condițiile menținerii politicilor actuale, la 8,4% în 2026. Aceste previziuni nu includ impactul reformei fiscale și al altor măsuri planificate în PSMT al României, care, dacă sunt concepute corespunzător și puse în aplicare la timp, au potențialul de a reduce semnificativ deficitul în 2025 și, într-o mai mare măsură, în 2026. Se estimează că datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitelor publice ridicate și a creșterii preconizate a plăților de dobânzi.