Foto: Pexels/Pixabay
Comisia Europeană estimează că economia României va crește cu 5,8% în acest an, estimarea fiind puternic revizuită în sus față de prognoza din vară, când Executivul european vedea o creștere de 3,9%, și față de primăvară, când estimarea era de 2,6%.
Datele vin în contextul în care, în primul semestru din 2022, economia românească a crescut cu 5,7% în ritm anual. În special, consumul privat și investițiile au crescut puternic, deoarece restricțiile legate de pandemie au fost ridicate, permițând cererii reținute să recupereze decalajul. În plus, o piață a forței de muncă puternică, cu o creștere mai mare a ocupării forței de muncă și a salariilor, a susținut veniturile disponibile, la fel ca și măsurile guvernamentale de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie.
Cu toate acestea, pentru a doua jumătate a anului 2022 și ulterior, consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inflația ridicată, înăsprirea politicii monetare și controlul puternic al lichidităților sunt toate menite să încetinească semnificativ creșterea PIB-ului real. Se preconizează că sectoare precum agricultura, industria extractivă și industria chimică vor fi afectate în mod deosebit.
Pentru 2023, așadar, Comisia estimează că creșterea va încetini puternic, la 1,8% (față de prognoza de 2,9% din vară), pentru a reveni ușor în 2024 la 2,2%.
Cu toate acestea, după 2022 și datorită fluxului așteptat de fonduri UE, în special din partea Facilității de redresare și de reziliență (RRF), se așteaptă ca formarea brută de capital fix să sprijine creșterea PIB-ului real. Se preconizează că creșterea consumului privat va rămâne doar pozitivă, deoarece inflația reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamental și o piață a forței de muncă rezilientă oferă un anumit sprijin.
În 2022, cererea internă puternică ar trebui să adâncească și mai mult deficitul de cont curent până la [9,1%]. Ulterior, răcirea economiei oferă o îmbunătățire limitată, datorită unei cereri mai mici de importuri.
Riscurile la adresa prognozei macroeconomice sunt înclinate spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea PNRR al României ar putea reduce investițiile și creșterea, afirmă Comisia.
Inflația va rămâne ridicată în 2023
Creșterea prețurilor la energie și la produsele alimentare internaționale s-a extins la componentele inflației de bază și va determina creșterea salariilor nominale. În acest context, se preconizează că inflația va rămâne persistentă pe parcursul orizontului de prognoză. Întrucât schema de sprijin pentru energie ar trebui să expire în trimestrul trei din 2023, este probabil ca prețurile cu amănuntul la energie să crească.
În ansamblu, rata anuală a inflației ar trebui să ajungă la 11,8% în 2022, la 10,2% în 2023, înainte de a scădea la 6,8% în 2024, estimează Comisia Europeană.
Deficitul public scade, datorită creșterii ridicate a PIB-ului nominal
Se preconizează că deficitul public general al României va scădea la 6,5% din PIB în 2022, față de 7,1% în 2021. Veniturile vor beneficia de o creștere solidă a PIB-ului nominal și de veniturile fiscale și nefiscale solide legate de energie. În ceea ce privește cheltuielile, se preconizează că investițiile publice vor fi mai mari decât în 2021, în timp ce salariile din sectorul public, asistența socială și achizițiile publice vor crește mai lent decât PIB-ul nominal. Previziunile iau în considerare măsurile de atenuare a impactului economic și social al prețurilor ridicate la energie adoptate în aprilie (cupoane alimentare, subvenții pentru combustibil) și iulie (creșteri ale salariilor din sectorul public, plată unică pentru pensionari), modificarea codului fiscal și schema de compensare pentru a face față creșterii prețurilor la energie până în august 2023 (care se preconizează că va avea un impact bugetar ușor pozitiv, excluzând măsurile de sprijin economic deja menționate). Impactul pozitiv asupra veniturilor datorat creșterii ridicate a PIB-ului nominal și al reformei administrației fiscale asupra colectării impozitelor, cuprinse în PNRR, a compensat parțial presiunile în creștere asupra deficitului cauzate de măsurile de sprijin economic și social și de creșterea plăților de dobânzi ca urmare a deteriorării accesului pe piață.
Se preconizează că deficitul va scădea la aproximativ 5,0 % din PIB în 2023, în principal datorită unei scăderi a cheltuielilor curente ca pondere în PIB (ca urmare a întreruperii majorității măsurilor economice și sociale puse în aplicare în 2022, aproximativ 0,5 p.p. din PIB), precum și datorită efectului stabilizatorilor automați, deoarece se preconizează că creșterea economică nominală va fi în continuare ridicată. Se preconizează că cheltuielile de capital vor crește într-un ritm susținut datorită punerii în aplicare a PNRR, precum și a altor investiții finanțate la nivel național. În 2024, se preconizează că deficitul va scădea la 4,8% din PIB.
Se preconizează că datoria publică generală va scădea la 47,9% din PIB în 2022, la 47,3% în 2023, înainte de a crește la 47,6% în 2024.
Riscurile la adresa previziunilor fiscale sunt înclinate în sens descendent. Incertitudinea în ceea ce privește impactul net final al măsurilor privind energia, creșterea mai mică a PIB-ului și ciclul electoral, cu alegeri în 2024, ar putea duce la deficite bugetare mai mari.