BREAKING Comisia Europeană estimează o creștere economică de 5,8% pentru România, în acest an, puternic revizuită în sus

Comisia Europeană estimează că economia României va crește cu 5,8% în acest an, estimarea fiind puternic revizuită în sus față de prognoza din vară, când Executivul european vedea o creștere de 3,9%, și față de primăvară, când estimarea era de 2,6%.

Datele vin în contextul în care, în primul semestru din 2022, economia românească a crescut cu 5,7% în ritm anual. În special, consumul privat și investițiile au crescut puternic, deoarece restricțiile legate de pandemie au fost ridicate, permițând cererii reținute să recupereze decalajul. În plus, o piață a forței de muncă puternică, cu o creștere mai mare a ocupării forței de muncă și a salariilor, a susținut veniturile disponibile, la fel ca și măsurile guvernamentale de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie.

Cu toate acestea, pentru a doua jumătate a anului 2022 și ulterior, consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inflația ridicată, înăsprirea politicii monetare și controlul puternic al lichidităților sunt toate menite să încetinească semnificativ creșterea PIB-ului real. Se preconizează că sectoare precum agricultura, industria extractivă și industria chimică vor fi afectate în mod deosebit.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Pentru 2023, așadar, Comisia estimează că creșterea va încetini puternic, la 1,8% (față de prognoza de 2,9% din vară), pentru a reveni ușor în 2024 la 2,2%.

Cu toate acestea, după 2022 și datorită fluxului așteptat de fonduri UE, în special din partea Facilității de redresare și de reziliență (RRF), se așteaptă ca formarea brută de capital fix să sprijine creșterea PIB-ului real. Se preconizează că creșterea consumului privat va rămâne doar pozitivă, deoarece inflația reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamental și o piață a forței de muncă rezilientă oferă un anumit sprijin.

În 2022, cererea internă puternică ar trebui să adâncească și mai mult deficitul de cont curent până la [9,1%]. Ulterior, răcirea economiei oferă o îmbunătățire limitată, datorită unei cereri mai mici de importuri.

Riscurile la adresa prognozei macroeconomice sunt înclinate spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea PNRR al României ar putea reduce investițiile și creșterea, afirmă Comisia.

Inflația va rămâne ridicată în 2023

Creșterea prețurilor la energie și la produsele alimentare internaționale s-a extins la componentele inflației de bază și va determina creșterea salariilor nominale. În acest context, se preconizează că inflația va rămâne persistentă pe parcursul orizontului de prognoză. Întrucât schema de sprijin pentru energie ar trebui să expire în trimestrul trei din 2023, este probabil ca prețurile cu amănuntul la energie să crească.

În ansamblu, rata anuală a inflației ar trebui să ajungă la 11,8% în 2022, la 10,2% în 2023, înainte de a scădea la 6,8% în 2024, estimează Comisia Europeană.

Deficitul public scade, datorită creșterii ridicate a PIB-ului nominal

Se preconizează că deficitul public general al României va scădea la 6,5% din PIB în 2022, față de 7,1% în 2021. Veniturile vor beneficia de o creștere solidă a PIB-ului nominal și de veniturile fiscale și nefiscale solide legate de energie. În ceea ce privește cheltuielile, se preconizează că investițiile publice vor fi mai mari decât în 2021, în timp ce salariile din sectorul public, asistența socială și achizițiile publice vor crește mai lent decât PIB-ul nominal. Previziunile iau în considerare măsurile de atenuare a impactului economic și social al prețurilor ridicate la energie adoptate în aprilie (cupoane alimentare, subvenții pentru combustibil) și iulie (creșteri ale salariilor din sectorul public, plată unică pentru pensionari), modificarea codului fiscal și schema de compensare pentru a face față creșterii prețurilor la energie până în august 2023 (care se preconizează că va avea un impact bugetar ușor pozitiv, excluzând măsurile de sprijin economic deja menționate). Impactul pozitiv asupra veniturilor datorat creșterii ridicate a PIB-ului nominal și al reformei administrației fiscale asupra colectării impozitelor, cuprinse în PNRR, a compensat parțial presiunile în creștere asupra deficitului cauzate de măsurile de sprijin economic și social și de creșterea plăților de dobânzi ca urmare a deteriorării accesului pe piață.

Se preconizează că deficitul va scădea la aproximativ 5,0 % din PIB în 2023, în principal datorită unei scăderi a cheltuielilor curente ca pondere în PIB (ca urmare a întreruperii majorității măsurilor economice și sociale puse în aplicare în 2022, aproximativ 0,5 p.p. din PIB), precum și datorită efectului stabilizatorilor automați, deoarece se preconizează că creșterea economică nominală va fi în continuare ridicată. Se preconizează că cheltuielile de capital vor crește într-un ritm susținut datorită punerii în aplicare a PNRR, precum și a altor investiții finanțate la nivel național. În 2024, se preconizează că deficitul va scădea la 4,8% din PIB.

Se preconizează că datoria publică generală va scădea la 47,9% din PIB în 2022, la 47,3% în 2023, înainte de a crește la 47,6% în 2024.

Riscurile la adresa previziunilor fiscale sunt înclinate în sens descendent. Incertitudinea în ceea ce privește impactul net final al măsurilor privind energia, creșterea mai mică a PIB-ului și ciclul electoral, cu alegeri în 2024, ar putea duce la deficite bugetare mai mari.