Consiliul UE a aprobat vineri o decizie privind România în cadrul procedurii de deficit excesiv și a constatat că țara noastră nu a luat măsuri eficiente pentru a reduce deficitul. Consiliul subliniază că România s-a abătut de la traiectoria de cheltuieli recomandată de instituție, din cauza creșterii accelerate a salariilor bugetarilor și a majorării pensiilor. Decizia Consiliului deschide calea pentru inițierea procedurii de suspendare a fondurilor europene pentru țara noastră.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Consiliul a lansat o procedură de deficit excesiv împotriva României la 3 aprilie 2020 în vederea eliminării deficitului său excesiv. Cu toate acestea, România continuă să înregistreze deficite publice ridicate care depășesc valoarea de referință de 3% stabilită în tratate.
Prin urmare, Consiliul a adoptat astăzi o nouă decizie care stabilește că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a condus la un deficit public ridicat persistent și a pus în pericol corectarea în timp util a deficitului excesiv al României până în 2030.
Decizia de astăzi deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu ia măsuri rapide pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare, transmite instituția, într-un comunicat de presă.
Criticile Consiliului
Consiliul adoptase în data de 21 ianuarie o altă recomandare pentru România, ca țara noastră să reducă treptat deficitul până în anul 2030. Atunci instituția a recomandat o traiectorie de corecție cheltuielilor, astfel încât acesta să crească astfel: 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.
Consiliul a stabilit termenul de 30 aprilie 2025 pentru ca România să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare împreună cu raportul său anual privind progresele înregistrate în 2025.
Însă Consiliul subliniază că, până în prezent, România nu a prezentat acest raport cu măsurile necesare pentru a reduce deficitul.
Conform datelor bugetare transmise de România și calculelor Comisiei Europene, cheltuielile nete ale României au crescut cu 19,9% în 2024.
Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, cheltuielile nete ar urma să crească cu 5,4% în 2025.
Astfel, România va depăși maximul recomandat de creștere a cheltuielilor de 5,1%, așa cum recomandase Consiliul în ianuarie 2025.
Ca raport din PIB, abaterea dintre rata de creștere a cheltuielilor nete prevăzută pentru 2025 și maximul recomandat se ridică la 0,1% din PIB.
Luând în considerare 2024 și 2025 împreună, rata de creștere cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 este estimată de Comisie la 26,4%, depășind astfel creșterea cumulată maximă recomandată de Consiliu în ianuarie de 20,2%.
Ca raport la PIB, abaterea dintre creșterea cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat se ridică la 1,7% din PIB.
Abaterea este determinată în mare parte de creșterea ridicată a cheltuielilor publice curente în 2024, care au crescut cu 18,7% față de 2023, în special de o creștere de 21,5% a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și de o creștere de 19,5 % a transferurilor sociale (inclusiv pensiile).
Consiliul amintește că, datorită ratei ridicate de creștere a cheltuielilor nete în 2024, deficitul public general al României a crescut la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023 și mult peste nivelul planificat de 7,9% din PIB notificat de România în toamna anului 2024.
Previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 estimează o scădere a deficitului public general la 8,6% din PIB în 2025.
Consiliul amintește că România a adoptat în 2024 un pachet de consolidare fiscală prin care deficitul pentru 2025 să scadă față de anul anterior. Acest pachet a inclus o înghețare nominală a salariilor și pensiilor și unele măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, inclusiv eliminarea facilităților fiscale acordate diferitelor sectoare.
Însă Consiliul subliniază că reforma fiscală, inclusă în planul fiscal pe termen mediu al României și esențială pentru atingerea obiectivelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare până la 1 aprilie 2025 cel târziu, așa cum recomanda instituția.
Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9% la sfârșitul anului 2023 la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024 și Comisia estimează că va crește la 59,4% la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitelor publice ridicate.
Prin urmare, Consiliul UE consideră că răspunsul României la recomandarea sa din ianuarie 2025 a fost insuficient.
„Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul. Acest lucru conduce la un deficit public ridicat și persistent, punând în pericol corectarea în timp util a deficitului excesiv până în 2030. Nu există „factori relevanți” atenuanți care să fie luați în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv și care ar putea modifica această evaluare, în timp ce riscurile ridicate de sustenabilitate fiscală pe termen mediu cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant”, arată instituția.
România, singura țară din UE care nu a luat măsuri eficiente de reducere a deficitului
Amintim că Comisia Europeană a constatat în data de 4 iunie că România este singura țară din UE care nu a luat măsuri efective pentru reducerea deficitului, în cadrul procedurii de deficit excesiv, și a recomandat țării noastre să adopte și să pună în aplicare măsuri de corecție a deficitului până la Consiliul ECOFIN din luna iulie, altfel riscă declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR.
România a raportat un deficit de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2024, iar Comisia Europeană estimează deficite de 8,6% anul acesta și 8,4% anul viitor.
„Țara în care am ajuns la concluzia că nu au avut loc acțiuni eficiente este România. Este o abatere foarte, foarte semnificativă de la ceea ce s-a promis. Deci, dacă ne uităm doar la anii 2024 și 2025, a existat o abatere bugetară de 1,7% din PIB, raportat la obiectivul de deficit asumat. România s-a angajat să ajungă la un deficit de 6,4% din PIB până în 2026, dar noi prognozăm un deficit de 8,4%, cu 2 puncte procentuale din PIB mai mare. Este, în esență, o situație foarte îngrijorătoare în România”, a declarat un oficial european.
Drept urmare, Comisia Europeană a concluzionat că România nu a luat nicio măsură eficientă pentru a reduce deficitul bugetar și a propus Consiliului să adopte o decizie în acest sens.
Consiliul EcoFin a discutat concluzia Comisiei Europene în data de 20 iunie și a acceptat, procedural, concluzia Comisiei că România nu a luat măsuri de corecție a deficitului, având în vedere amploarea abaterii.
Pașii următori
Ulterior, Comisia Europeană va reveni și va emite o nouă recomandare pentru România privind noua cale de corectare a deficitului excesiv pentru România. Cel mai probabil, această recomandare va fi emisă la finalul lunii iunie. „Rețineți că a existat, după cum am menționat deja, un derapaj de aproximativ două puncte procentuale din PIB în raport cu obiectivele care au fost stabilite în planul pe termen mediu”, a subliniat oficialul.
Consiliul ECOFIN va dezbate această recomandare și va emite o decizie în cadrul întâlnirii din data de 8 iulie.
Risc major pentru fondurile europene
Dacă România nu ia măsuri de corecție a deficitului bugetar până la Consiliul ECOFIN din iulie, riscă declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR, a declarat oficialul european.
„În ce privește potențiale probleme sau implicații pentru accesul la finanțarea UE… Presupunând că, la 20 iunie, Consiliul adoptă o opinie conform căreia România nu a luat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul excesiv, acest lucru declanșează ceea ce se numește cadrul de condiționalitate macroeconomică. Acesta se bazează pe articolul 10 alineatul (1) din regulamentul RRF, care afectează astfel fondurile din cadrul mecanismului de redresare, dar și pe articolul 19 alineatul (7) din regulamentul privind dispozițiile comune, care reflectă faptul că afectează fondurile de coeziune. Pe această bază, se deschide un proces care ar putea conduce în cele din urmă la pierderea accesului României la finanțarea UE din aceste surse”, a explicat oficialul european.
El a precizat că procesul este unul complicat, care durează, dar poate duce în cele din urmă la suspendarea plăților de fonduri europene de coeziune și din PNRR. Dimensiunea sumelor suspendate va fi decisă în funcție de gravitatea situației.
„Comisia face o propunere Consiliului privind aplicarea cadrului de condiționalitate macroeconomică. Procesul este unul complicat. Acesta implică un dialog structurat cu Parlamentul. Calendarul nu este stabilit în regulament. Nu este ceva ce s-ar întâmpla în următoarele zile sau săptămâni. Probabil că, din punctul de vedere al recomandării, va avea loc după vacanța de vară și va dura ceva timp. Este un proces complicat. În cele din urmă, acest lucru poate duce la suspendarea angajamentelor și a eventualelor plăți în cadrul ambelor fonduri. În funcție de gravitatea situației, Comisia va decide în cele din urmă în funcție de mărimea sancțiunii. Nu există o formulă sau un algoritm care să fie stabilit”, a mai explicat oficialul.
Măsuri necesare până în iulie
Oficialul european a subliniat că recomandă ca România să înceapă să adopte și să pună în aplicare măsuri semnificative de corecție fiscală înainte ca Consiliul să declanșeze procedura de suspendare a fondurilor, în mod ideal înainte de Consiliul ECOFIN din iulie.
Procesul de suspendare a fondurilor este declanșat odată ce Consiliul aprobă avizul privind lipsa unei acțiuni eficiente la 20 iunie.
„Cred că, având în vedere gravitatea situației fiscale din România, ar fi foarte recomandabil, și este ceea ce recomandăm, ca România să înceapă să adopte și să pună în aplicare măsuri semnificative de corecție fiscală cu mult înainte de această dată, în mod ideal înainte de Consiliul ECOFIN din iulie”, a subliniat oficialul european.
Următorii pași în această privință vor fi probabil doar după vacanța de vară, a mai spus el.
Maraton până la evaluările agențiilor de rating
România trebuie să vină cu un plan concret de măsuri și să adopte inclusiv legislație pentru implementare până la următorul Consiliu EcoFin din 8 iulie, astfel încât Consiliul să primească și să dea mai departe un semnal pozitiv că țara noastră își asumă să reducă deficitul.
Acest semnal va fi important pentru agențiile de rating, care au programate evaluări privind rating-ul României în august și septembrie.
În cazul în care nu ia măsuri de reducere a deficitului până atunci, România riscă retrogradarea și ar putea ajunge o țară nerecomandată investițiilor, în contextul în care este deja în prag de „junk”.
Dacă România nu ia măsuri până în iulie, EcoFin mai are o ședință abia abia pe 10 octombrie. Asta ar însemna că România ar rata un semnal pozitiv al Consiliului până la evaluările agențiilor de rating din august/septembrie.
Context. România este țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB).
Țara noastră și-a asumat printr-un plan fiscal o reducere a deficitului la 7% în acest an și până la 3% în 2030. Datele pe primele luni arată însă o reducere slabă a deficitului, comparativ cu anul trecut.
Totodată, România avea termen în luna martie pentru propunerea unei reforme fiscale, asumată prin PNRR, prin care să ia măsuri fiscale structurale cu un impact de 1,7% din PIB, adică de 23 miliarde de lei, în 2025. Această reformă nu a fost propusă, ținând cont că România a trecut prin alegeri prezidențiale, iar situația politică a condus la amânarea deciziilor de această natură.
