BREAKING Ministerul Finanțelor a publicat a doua rectificare bugetară. Deficitul se menține la 8,4% din PIB / Ce ministere câștigă bani și care dintre ele pierd

Ministerul Finanțelor a publicat a doua rectificare bugetară din acest an, prin care menține ținta de deficit de 8,4% din Produsul Intern Brut pentru finalul anului, însă face o serie de modificări de bugete.

• Proiect Ordonanţă de Urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025 
• Nota de fundamentare

Conform proiectului de ordonanță, veniturile bugetului general consolidat cât și cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.135,0 milioane lei.

Pe venituri, principalele modificări:

• Impozit pe profit: +939,7 milioane lei
• Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -980,6 milioane lei
• Impozit pe venit și salarii: -71,8 milioane lei
• Taxa pe valoarea adăugată: -170,1 milioane lei
• Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -168,1 milioane lei
• Venituri nefiscale: +236,4 milioane lei
• Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări: -244,5 milioane lei
• Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR: -1.668,7 milioane lei.

Pe cheltuieli, principalele modificări:

• Cheltuielile de personal se diminuează cu 255,0 milioane lei;
• Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 6,0 milioane lei;
• Cheltuielile cu dobânzile se diminuează cu 1.000,0 milioane lei;
• Cheltuielile cu subvențiile cresc cu 442,0 milioane lei;
• Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 2.217,0 milioane lei;
• Alte transferuri se diminuează cu 729,4 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021-2027 se diminuează cu 336,6 milioane lei;
• Cheltuielile cu asistența socială se diminuează cu 525,1 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din Fondul de Modernizare se diminuează cu 326,6 milioane lei;
• Alte cheltuieli cresc cu 60,0 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se diminuează cu 2.017,8 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se diminuează cu 584,0 milioane lei;
• Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 42,8 milioane lei;
• Cheltuielile de capital se majorează cu 352,0 milioane lei.

Din bugetul de stat, au fost suplimentate creditele bugetare în principal pentru:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

• Ministerul Sănătății: +1.511,9 milioane lei per sold. S-a asigurat suplimentarea transferurilor către bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (+1.678,9 milioane lei) și s-au identificat economii la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (- 140,0 milioane lei)
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +750,0 milioane lei. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru subvenții (+295,0 milioane lei), asistență socială (+205,0 milioane lei) precum și pentru active financiare (+250,0 milioane lei)
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +80,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea unei sume suplimentare pentru subvenții (+100 milioane lei)

S-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, printre care:

• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: -2.089,86 milioane lei, din care: -1.000,0 milioane lei Dobânzi, – 800,0 milioane lei Alte transferuri și – 289,86 milioane lei Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut PNR
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -1.600,6 milioane lei
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: -499,2 milioane lei.
• Ministerul Public: -320,7 milioane lei.
• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -145,1 milioane lei
• Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: -129,2 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume, în principal, pentru: plata ajutoarelor de încălzire cu combustibili solizi și petrolieri în baza Legii nr.226/2021 cu suma de 451,4 milioane lei
• Ministerul Finanțelor: -108,9 milioane lei
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -66,3 milioane lei.
• Ministerul Afacerilor Interne: -51,5 milioane lei
• Curtea de Conturi: -43,8 milioane lei
• Agenția Națională de Integritate: -21,0 milioane lei
• Secretariatul General al Guvernului: -15,2 milioane lei

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1.596,8 milioane lei și la cheltuieli se majorează per sold cu suma de 2.233,7 milioane lei, excedentul diminuându-se cu suma de 636,9 milioane lei. Cheltuielile sunt suplimentate pentru asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical, pentru plata influențelor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.

Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menține la 8,4% din PIB, iar produsul intern brut va ajunge la 1.912,6 miliarde lei.

Datoria publică va ajunge la sfârșitul anului 2025 la 59,6% din produsul intern brut.