Care sunt țările europene care produc cea mai multă energie din vânt? Danemarca, Germania și Marea Britanie conduc, însă țări precum România, Bulgaria, Republica Cehă și Letonia trebuie să fie puse „pe harta dezvoltării”

Danemarca, Germania și Marea Britanie au condus istoric trecerea la energia eoliană și sunt încă puteri în acest sector, pentru că au legi stabile și obiective clare, însă țări precum România, Bulgaria, Republica Cehă și Letonia trebuie să fie puse „pe harta dezvoltării”, scrie Euronews. Iată care sunt țările europene care conduc revoluția energiei eoliene și ce putem învăța de la ele.

Începând cu anii 1980, energia eoliană a devenit din ce în ce mai importantă în producția de energie electrică din Europa. De la primele parcuri eoliene construite la sfârșitul secolului al XX-lea, energia eoliană a furnizat în prezent 17% din consumul total de energie electrică al Europei în 2022.

Ideea este simplă: vântul rotește paletele unei turbine, iar această mișcare este transformată în energie electrică. În condițiile în care guvernele și corporațiile energetice sunt presate să treacă de la petrol și gaze la energie curată, ce rol poate juca vântul?

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

„Energia eoliană este poate cea mai importantă tehnologie pentru decarbonizarea Europei, în multe țări fiind cea mai ieftină și potențial cea mai mare sursă internă de electricitate care poate înlocui combustibilii fosili importanți volatili”, spune Paweł Czyżak, analist senior de date privind energia și clima la think tank-ul Ember…

Care sunt țările europene care conduc trecerea la energia eoliană?

Danemarca, Germania și Marea Britanie au condus istoric trecerea la energia eoliană și sunt încă puteri în acest sector.

Potrivit datelor grupului industrial WindEurope, Danemarca a ocupat primul loc anul trecut, cu cea mai mare contribuție a energiei eoliene la consumul de energie (55%). Irlanda s-a clasat pe locul al doilea (34%), Marea Britanie pe locul al treilea (28%) și Germania pe locul al patrulea (26%).

În ceea ce privește instalațiile viitoare, Germania este în continuare lider, deși alții recuperează din urmă. Suedia și Finlanda depășesc Germania în ceea ce privește energia eoliană terestră, iar Regatul Unit este de departe cea mai puternică piață pentru energia eoliană offshore.

Unul dintre motivele pentru care aceste țări se descurcă bine este faptul că au legi stabile și obiective clare pentru energia eoliană.

„Principala lecție pe care aș trage-o de la țări precum Danemarca, Germania și Regatul Unit este că trebuie să ai o strategie clară și stabilă și obiective ambițioase. Apoi, trebuie să aliniezi toate celelalte politici, precum și planificarea spațială, acordarea de autorizații, planificarea rețelelor etc. în acest sens”, a declarat Czyżak.

El menționează alte țări, cum ar fi Letonia, care au un potențial ridicat pentru energia eoliană, dar nu au obiective care să le transforme în realitate.

De asemenea, Italia se confruntă cu dificultăți, deoarece procesul de autorizare oferă autorităților puteri de veto. Acest lucru duce adesea la proiecte anulate și la un mediu incert pentru dezvoltatori, potrivit lui Christoph Zipf, purtător de cuvânt al WindEurope.

Pe lângă politică, o prezență industrială puternică poate contribui la stimularea dezvoltării eoliene, spune Po Wen Cheng, șeful departamentului de energie eoliană de la Universitatea din Stuttgart.

„Țări precum Germania, Danemarca și Spania au o industrie manufacturieră puternică, cu multe companii specializate în producția de turbine eoliene și alte tehnologii conexe. Pe de altă parte, Țările de Jos și Belgia au o industrie puternică în domeniul exploatării marine și offshore, ceea ce a dus la dezvoltarea de noi tehnologii pentru energia eoliană offshore”, explică el.

Mai mulți bani, mai multă energie eoliană

Inovarea în tehnologia eoliană plutitoare – turbine care nu sunt fixate pe fundul mării – a scos la iveală, de asemenea, ape noi și mai adânci, deschizând calea pentru mai multă energie eoliană în țări precum Portugalia, Spania și Grecia.

Între timp, țări precum Bulgaria, România, Republica Cehă și Letonia trebuie să fie puse „pe harta dezvoltării” și să fie mai bine recunoscute, potrivit lui Czyżak.

„Din ceea ce spune industria din aceste țări, este destul de greu să atragi atenția, să atragi investitorii, să obții finanțare. Cu atât de multe blocaje în ceea ce privește autorizarea în unele dintre cele mai mari țări, cum ar fi Germania, ar fi cu siguranță bine să folosim potențialul acolo unde nu este încă utilizat și unde nu există atât de multă congestie în rețea”, adaugă el.

Este esențial ca toate țările UE să contribuie la acest proces dacă Uniunea Europeană dorește să își atingă obiectivul privind energia regenerabilă pentru 2030.

„Blocul comunitar trebuie să adauge anual cu cel puțin 50% mai multă capacitate decât se preconizează – 31 GW față de 19-20 GW. Acest lucru este posibil doar dacă țările care nu și-au folosit încă întregul potențial, precum Estonia, Letonia, Lituania, România și Bulgaria, își intensifică jocul și implementează cantități mari de energie eoliană offshore”, spune Czyżak.

UE este pe cale să rateze obiectivele pentru 2030

Potrivit WindEurope, UE este pe cale să își rateze obiectivul pentru 2030. Pentru ca UE să o atingă, țările trebuie să implementeze peste 30 GW în fiecare an până în 2030. În 2022, au fost puși în funcțiune 16 GW și se așteaptă ca țările să continue să rămână în urmă.

Pentru a debloca cu adevărat potențialul energiei eoliene, țările din UE, chiar și cele care se descurcă bine, trebuie să abordeze procedurile lungi de autorizare. Acest lucru va deveni din ce în ce mai important pe măsură ce turbinele ajung la finalul duratei de viață și trebuie înlocuite cu altele noi, ceea ce se numește „repowering”.

De asemenea, țările europene trebuie să investească în rețelele lor electrice pentru a evita ca sursele de energie regenerabilă să fie refuzate din cauza lipsei de capacitate.

Chiar de Paștele trecut, compania energetică cehă a fost nevoită să deconecteze sute de panouri solare după ce acestea au generat mai multă energie decât putea suporta rețeaua.

„Investițiile în rețele au rămas adesea în urma producției de energie regenerabilă. Acest lucru a creat o serie de proiecte care așteaptă să se conecteze la rețea, ceea ce a dus la întârzieri și la pierderi de venituri pentru operatorii de energie regenerabilă”, spune Cheng.

Amândoi acești factori, plus lipsa de acceptare din partea publicului, înseamnă că multe țări și-au îndreptat atenția către offshore, dar energia de pe uscat va fi, de asemenea, necesară dacă Europa dorește să își reducă dependența de combustibilii fosili.

Europa a parcurs un drum lung din anii 1980, transformându-și industria eoliană într-un contribuitor semnificativ la rețeaua sa de energie electrică, dar mai are un drum lung de parcurs pentru a-și atinge obiectivele pentru 2030.