Sursa foto: Pixabay
Tot mai multe date indică faptul că Germania se îndreaptă spre o perioadă de declin economic. Fenomenul s-ar putea agrava – în funcţie de cât de geroasă va fi iarna viitoare, relatează postul de radio Deutsche Welle.
Pentru a cincea oară consecutiv, industria germană a primit mai puţine comenzi decât luna anterioară. În iunie comenzile au scăzut cu 0.4 la sută comparativ cu luna mai. Ceea ce pare la prima vedere puţin, constituie un minus de 5.6 la sută la nivelul întreg trimestrului doi al acestui an.
Chiar dacă numărul actual de comenzi este în continuare foarte ridicat, şi din pricina problemelor persistente în lanţurile de aprovizionare, este inevitabil ca dificultăţile economice să se răsfrângă şi asupra producţiei industriale, consideră Jörg Krämer, economist-şef în cadrul Commerzbank: “Primejdia unei recesiuni este în creştere”, avertizează el.
Şi alţi economişti se aşteaptă la asta. O recesiune tehnică – adică o diminuare a economiei vreme de două trimestre consecutiv – aşteaptă şi Dekabank. “Dar este posibil ca recesiunea din trimestrul patru al acestui an să se prelungească până în al doilea trimestru al anului viitor”, spune Andreas Scheuerle, expert în materie de conjunctură economică. Reculul comenzilor este doar un simptom al situaţiei dificile; conjunctura economică slabă are mai multe motive.
Inflaţia reduce puterea de cumpărare
Pe de-o parte inflaţia slăbeşte puterea de cumpărare a consumatorilor. “Cetăţenii nu îşi mai pot permite atât de multe, şi poate că nici nu mai vor”, afirmă Scheuerle. Fiindcă nesiguranţa este mare, de exemplu legată de ce-i aşteaptă în urma scumpirii energiei, stimulate de războiul din Ucraina, şi de penuria de gaze. Apetenţa pentru consum a oamenilor a scăzut în continuare semnificativ, fapt dovedit şi de indexul de specialitate al Institutului de studii ale pieţei GfK din Nürnberg, de la sfârşitul lunii iulie.
Pe de altă parte şi economia mondială este slăbită, mai ales cea din SUA, care este una din cele mai importante pieţe de desfacere pentru industria germană. Fiindcă inflaţia a ajuns acolo la un nivel atât de ridicat, banca emitentă americană FED strânge hăţurile mult mai rapid şi mai puternic decât o face Banca Centrală Europeană în zona euro. În al treilea rând, nesiguranţa legată de aprovizionarea cu gaze apasă şi întreprinderile. “O raţionalizare puternică nu va exista probabil la iarnă”, presupune economistul Scheuerle. Dar întreprinderile vor face probabil economie de gaze, producând astfel mai puţin decât ar face în condiţii normale.
Nu în ultimul rând, nimeni nu ştie în prezent cât de puternic se va răspândi iarăşi coronavirusul la iarnă. Asta ar afecta economia mai ales prin numărul de angajaţi care s-ar îmbolnăvi. Scheuerle nu crede că Germania va mai intra în lockdown, dar “trebuie mereu să luăm în calcul că în China se va mai închide iarăşi temporar câte un port sau oraş.” Ce efecte a avut asta asupra lanţurilor de aprovizionare s-a putut constata în primăvară, a precizat el.
Teama de o criză a gazelor paralizează întreprinderile
În linii mari întreprinderile îşi tot pierd din optimism. Importantul indice Ifo privind climatul de afaceri arată că cererea a fost în iulie mai mică decât în luna precedentă. Iar aşteptările de afaceri, analizate şi ele regulat de cercetătorii de la München, au scăzut dramatic în ultimele şase luni. Este un nivel specific recesiunii, care reflectă “riscuri concrete”, a explicat Jörg Krämer, expertul Commerzbank: “În cele din urmă, Putin se joacă cu robinetul de gaze, amplificând teama de o criză a gazelor”, a spus el. Prin asta liderul de la Kremlin vrea să îngenuncheze societatea germană.
“Acest război al nervilor legat de gaze produce nesiguranţă şi în întreprinderi, care devin mai prudente în privinţa comenzilor pe care le contractează”, a explicat el. Se aude că în parte clienţii ar putea să rezilieze sau amâne comenzi. Prin asta, volumul mare de comenzi, care a liniştit de fapt industria germană în ultimii doi ani, s-ar epuiza treptat.
Intrarea în recesiune pare aşadar inevitabilă, dar aceasta ar putea să nu fie atât de gravă ca în 2008, în timpul crizei financiare provocate de falimentul băncii Lehman Brothers, sau ca în primele luni ale pandemiei de coronavirus. “În perioada de vârf, economia germană s-ar putea diminua cu 0,4 la sută”, estimează economistul Scheuerle. Dar avântul de după aceea s-ar putea să nu fie atât de puternic, fiindcă penuria de gaze ar putea persista. Şi în iarna 2023-2024 ar putea exista dificultăţi, iar asta ar putea determina măcar părţi ale industriei germane să-şi mute capacităţile de producţie în străinătate, unde există energie mai ieftină. Dificultăţile din prezent ar putea aşadar impune modificări de structură ale economiei germane pe termen lung.