Cum va fi afectată piața de capital de măsurile din programul de guvernare. Analiștii CFA și AAFBR: „Nu fac decât să alunge investitorii străini, și români, din România” / „Se revine la abordarea de a vedea cine are lichidități și de a-i găsi nod în papură”

Impozitarea câștigurilor din criptomonede și a celor din tranzacții bursiere, majorarea impozitului pe dividende, accelerarea listării companiilor de stat sau a unor participații suplimentare din companiile deja listate sunt direcții exprimate în programul economic al guvernului Bolojan care conturează o schimbare de abordare în privința relației statului cu investitorii.

Reprezentanți ai Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și ai asociației profesioniștilor în investiții CFA România atrag atenția, în comentarii transmise la solicitarea Economedia, că, dacă nu sunt calibrate cu atenție, aceste măsuri pot reduce atractivitatea pieței locale și pot încuraja migrarea capitalului în alte piețe.

Impozitarea dividendelor

Majorarea impozitului pe dividende este una dintre cele mai discutate propuneri, fiind oarecum anticipată. De la 5% în perioada 2016-2022, impozitul pe dividende fost crescut la 8% în 2023, iar începând cu ianuarie 2025 acesta a fost mărit la 10%. În urma noilor negocieri, guvernul ar vrea să crească impozitul pe dividende la 16%, însă măsura vine într-un context în care titlurile de stat au devenit extrem de atractive pentru investitori și au redus astfel competitivitatea pieței de capital. O majorare a cotei de impozitare a dividendelor ar face-o și mai neatractivă.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

„Creșterea impozitării pe dividende și/sau pe câștigul de capital nu poate să reprezinte niciodată o veste pe care investitorii să o primească cu entuziasm. În mod particular, creșterea impozitului pe dividende vine într-un context nefavorabil, când randamentele la titluri de stat pe 10 ani stau în zona de 7,5%, iar titlurile Tezaur și Fidelis au cupoane de peste 7%. Față de anii trecuți, randamentul net al dividendelor aduse de principalele companii de la BVB (inclusiv OMV Petrom și Hidroelectrica) este net inferior dobânzilor asociate titlurilor de stat, or acest lucru nu este de natură să susțină investițiile bursiere. De fapt, acest context sugerează că avem o piață bursieră cu evaluări ridicate. La acest fapt se adaugă provocările care decurg dintr-o astfel de realitate, în condițiile presiunilor asupra profitabilității companiilor generate de un mediu economic complicat pentru 2025 și anii următori”, spune Mihai Căruntu, vicepreședinte AAFBR.

Impozitarea câștigurilor bursiere

În paralel, regimul fiscal aplicabil câștigurilor de capital ar urma să devină mai dur, prin majorarea cotei de impozitare, în prezent la 1% pentru deținerile păstrate mai mult de un an și 3% pentru titlurile vândute în mai puțin de un an, cote introduse în 2023 pentru stimularea investițiilor pe termen lung.

Înainte de introducerea acestor cote diferențiate, regimul fiscal prevedea o cotă de 10%, însă permitea compensarea pierderilor, adică se adunau câștigurile și pierderile din tranzacții. Nu este clar încă ce prag de impozitare va fi impus, dar documentele care au circulat în presă în ultimele zile indică o revenire la 10%.

„În ceea ce privește impozitarea câștigurilor de capital, ar fi de dorit revenirea la permisiunea ca investitorii să-și poată compensa (deduce) pierderile din anii anteriori. Acest fapt ar fi esențial, mai ales în condițiile majorării cotei la 10%. Revenirea la un astfel de regim fiscal ar fi normală și de dorit, cu atât mai mult în condițiile majorării impozitului pe câștigul de capital”, afirmă Căruntu.

Din perspectiva clasei medii, care începe să descopere investițiile ca mijloc de economisire, o fiscalitate mai favorabilă ar fi încurajat acest tip de comportament financiar.

„Evident că, dată fiind dimensiunea redusă a bursei locale și masa firavă de investitori în valori mobiliare pe piețele financiare, ar fi fost de preferat să nu asistăm la o înăsprire a fiscalității regimului investițiilor personale, pentru a încuraja independența financiară a unei ponderi cât mai mari din așa-numitul segment al clasei medii a populației. Însă, în mod normal, nu aș vedea un efect dramatic negativ pe termen mediu”, adaugă vicepreședintele AAFBR.

Aceeași îngrijorare este împărtășită și de Adrian Codirlașu, președintele CFA România, care atrage atenția asupra necesității de a impozita doar câștigul net, nu veniturile brute.

„Dacă se revine la taxarea cu 10%, aceasta trebuie să se aplice profitului net (câștiguri minus pierderi), nu doar veniturilor. Altfel, cel puțin titlurile străine pot fi transferate unui broker extern și vândute prin acesta, iar impozitarea se va face la câștigul net”, explică el.

În plus, președintele CFA România avertizează asupra unui risc real, acela ca firmele românești să aleagă relocarea în țări vecine cu un regim fiscal mai stabil și predictibil.

„Atenție la impozitarea capitalului România vs. Bulgaria. Bulgaria este percepută (și de fapt este) mai stabilă și mai predictibilă din punct de vedere fiscal, iar din ianuarie va intra în zona euro. Prin urmare, va fi mai atractivă pentru investitori, inclusiv români. Astfel, multe companii își pot muta sediul în Bulgaria și oferi de acolo servicii în UE, inclusiv în România. Chiar mă aștept să se câștige bani buni din consultanță pentru mutarea sediilor din România în Bulgaria pentru companii”, spune Codirlașu.

Taxarea criptomonedelor

În ceea ce privește criptomonedele, autoritățile doresc uniformizarea regimului fiscal cu cel aplicat altor tipuri de active financiare, însă, în practică, o astfel de măsură poate genera numeroase probleme.

„Taxarea criptomonedelor va fi dificil de realizat, mai ales că acum unele dintre aceste monede sunt și mijloace de plată. Este ca și când ai taxa pe cineva că își convertește leii în euro și plătește cu euro. În plus, piața s-a stabilizat, iar câștigurile nu mai sunt atât de mari ca anii trecuți”, avertizează Adrian Codirlașu.

Listarea companiilor de stat

În paralel, guvernul mizează pe listarea de pachete minoritare din companiile de stat ca sursă de venituri bugetare și pe reformă în guvernanța corporativă. Experții sunt de acord cu ideea, dar atrag atenția că lista companiilor eligibile este aproape epuizată. Suplimentarea acțiunilor la companiile deja listate pe Bursa de Valori București (BVB) ar fi o soluție pe lângă aducerea de emitenți noi.

Statul ar putea atrage peste 15 miliarde de lei din listarea la BVB a unor companii ca Aeroporturi București, Portul Constanța, Salrom, CEC Bank sau EximBank, respectiv prin listarea unor pachete suplimentare la companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz.

„Vânzarea unor pachete de acțiuni la companii cu capital majoritar de stat ar fi o soluție binevenită din perspectiva investitorilor. Există cerere pentru noi pachete de acțiuni la companii deja listate, mai ales din partea investitorilor instituționali reprezentați de fondurile de pensii Pilon II. Acestea dețin deja în jur de 50% sau mai mult din free-float-ul principalelor companii listate. În ansamblu, fondurile Pilon II dețin circa 40% din free-float-ul pieței reglementate a BVB, ceea ce este foarte mult. Ca atare, o creștere a free-float-ului principalelor companii ar fi binevenită. Pe de altă parte, trebuie înțeles faptul că statul român nu prea mai poate ajuta semnificativ BVB prin listarea de noi companii, pentru că nu mai sunt mulți emitenți majori eligibili care să poată fi listați în anii viitori. În afară de CN Aeroporturi București, Salrom și eventual CN Administrația Porturilor Maritime, probabil că ar mai fi puține variante rezonabile de companii noi care să ajungă pe bursă – pentru că bursa este o platformă unde trebuie să ajungă companiile cu vocație de performanță și nu cele care caută pragmatic să-și rezolve problemele”, consideră Mihai Căruntu.

În același sens, Codirlașu susține că este un moment propice pentru listări, care pot avea beneficii multiple pentru stat și economie.

„Listarea va aduce bani la buget. Momentul este optim, bursa fiind în jurul maximului istoric. Mai mult, listarea unor companii va îmbunătăți guvernanța corporativă, calitatea managementului și va genera profituri mai mari (inclusiv dividende mai mari pentru guvern). Ne-am asumat listări de pachete minoritare ale companiilor de stat prin PNRR, iar aceste listări ne ajută și în contextul aderării României la OECD”, spune Adrian Codirlașu.

În final, reprezentantul CFA România avertizează că filosofia generală de taxare pare să pornească de la ideea că cei care dispun de bani trebuie automat taxați mai mult, ceea ce riscă să alunge capitalul din România.

„Văd că se revine la aceeași abordare de a vedea cine are lichidități și de a-i găsi nod în papură pentru a fi impozitat suplimentar. Așa s-a încercat naționalizarea fondurilor de pensii, taxa «lăcomiei» (lacom era de fapt guvernul), taxare pe cifra de afaceri (ba pentru că profitul este prea mare, ba pentru că este prea mic) sau taxarea suplimentară pentru că profitul este «nemeritat». Asemenea măsuri nu fac decât să îndepărteze investitorii străini, și români, din România”, conchide președintele CFA România.