Un acord între deputaţi şi senatori francezi asupra unei versiuni comune a proiectului de lege privind reformarea pensiilor, în cadrul unei Comisii paritare mixte, miercuri, urmează să fie supus la vot joi în Senat şi Adunarea Naţională, relatează agenția AFP, citată de News.ro, care prezintă principalele puncte ale reformei supuse la vot – creşterea vârstei de pensionare, durata cotizaţiei, prevederi referitoare la mame, angajarea bătrânilor, cariere lungi, muncă grea şi regimuri speciale. În ultima perioadă, sindicatele franceze au organizat numeroase acțiuni de protest.
Guvernul lui Emanuel Macron ar putea să recurgă la asumarea răspunderii reformei, fără să o treacă prin Parlament.
Acrodul a fost obţinut după opt ore de negocieri, cu zece voturi la patru.
VÂRSTA LEGALĂ DE PENSIONARE
Vârsta legală a pensionării urmează să crească treptat de la 62 la 64 de ani – cu trei luni pe an -, începând de la 1 septembrie 2023, până în 2030.
Muncitorii cu deficienţe se vor putea pensiona începând de la 55 de ani, iar cei invalizi de la vârsta de 60 de ani.
DURATA COTIZAŢIEI
Pentru a obţine o pensie ”întreagă”, durata cotizării creşte de la 42 de ani (168 de trimestre) cât este în prezent, la 43 de ani (172 de trimsetre) până în 2027 – câte un trimestru pe an.
Această creştere era prevăzută de reforma Touraine din 2014, dar cu un calendar mai puţin strâns.
Anularea pensiei reduse urmează să aibă loc la vârsta de 67 de ani în cazul celor care nu au adunat toate trimsetrele necesare.
REGIMURI SPECIALE
Majoritatea regimurilor speciale actuale, inclusiv la RATP, în industriile electrică şi a gazelor naturale şi la Banca Franţei urmează să înceteze, conform ”clauzei bunicului”, aplicată la SNCF. Această măsură urmează să se aplice numai noilor angajaţi.
PENSII MICI
Pensiile viitorilor pensionari care dovedesc o ”carieră completă” (43 de ani de cotizare la termen) nu vor putea fi mai mici de 85% din salariul minim interprofesional de creştere (SMIC), adică aproximativ 1.200 de euro brut pe lună, la momentul intrării în vigoare a reformei.
Pensionarii actuali care îndeplinesc aceste criterii beneficiază de această reclaculare.
ANGAJAREA BĂTRÂNILOR
Un ”indice al bătrânilor” urmează să fie creat în vederea stabilirii locului salariaţilor aflaţi la sfârşitul carierei în întreprinderi. Indicele urmează să fie obligatoriu încă din acest an în întreprinderile cu peste 1.000 de salariaţi, un parg care scade la 300 de salariaţi din 2024.
Nepublicarea acestui indice urmează să fie pedepsită prin sancţiuni.
Un nou timp de contract de muncă pe perioadă nedeterminată (CDI) urmează să fie creat, în mod experimental, în vederea facilitării angajării celor care cer locuri de muncă de lungă durată, în vârstă de peste 60 de ani, exonerat de cotizaţii familiale.
Regulile cu privire la cumularea salariului cu pensia urmează să fie modificate, pentru ca pensionarii care îşi reiau activitatea profesională să-şi poată creşte pensiile.
Pensionarea progresivă, care permite angajarea cu jumătate de normă pe o perioadă de doi înainte de pensionare, urmează să fie ”relaxată”.
CARIERE LUNGI
Acesta este cel mai complex punct. Cei care au început să muncească devreme, se pot pesniona devreme.
În prezent, începerea carierei la vârsta de 20 de ani poate permite o pensionare anticipată cu doi ani, iar o intrare în viaţa activă la vârsta de 16 ani poate da dreptul la o retragere anticipată cu patru ani.
Acest dispozitiv urmează să fie ”adaptat” celor două noi praguri de pensionare. Cei care au început să muncească la vârsta de 20 şi 21 de ani se vor putea pensiona cu un an mai devreme, la vârsta de 63 de ani, iar cei care au început să muncească înaintea vârstei de 20 de ani se vor putea pensiona mai devreme, la vârsta 62 de ani.
Cei care au început să muncească la vârsta de 18 ani se vor putea pensiona cu patru ani mai devreme faţă de vârsta legală, la vârsta de 60 de ani, iar cei care au început să muncească la vârsta de 16 ani se vor putea pensiona cu şase ani mai devreme, adică la vârsta de 58 de ani.
Durata minimă a cotizaţiei, la atingerea vârstei penionării anticipate, urmează să fie stabilită la 43 de ani de cotizare în cazul tuturor carierelor lungi.
MAME, ORFANI
Un supliment de până la 5% urmează să le fie acordat femeilor care, prin validarea unor trimestre de maternitate şi educarea copiilor, vor depăşi cotizarea de 43 de ani necesară pensionării ”întregi”, cu un an înainte de vârsta legală de pensionare.
Numărul trimestrelor de educaţie atribuite mamei, la împărţirea între părinţi, creşte.
Majorarea pensiei pentru copii urmează să fie lărgită la profesionişti liberali şi avocaţi.
Orfanii vor putea beneficia de o recalculare a pensiei părinţilor lor.
MUNCĂ GREA
Contul profesional de prevenţie, care ia în calcul munca de noapte şi alte criterii de muncă grea, va putea fi folosit în vederea finanţării unui concediu de reconversie profesională.
Alte criterii, precum sarcini grele, posturi dureroase şi vibraţii mecanice urmează să fie luate în calcul prin intermediul unui nu ”fond de investiţii în prevenirea uzurii profesionale”.
În cazul funcţionarilor, din ”categoriile active” fac parte poliţiştii, pompierii şi asistenţii medicali, care-şi vor păstra dreptul de a se pensiona anticipat.