Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat, la Ziua Marinei, că o nouă navă militară de producție turcă urmează să intre anul viitor în dotarea Forțelor Navale Române. Este vorba despre o navă din clasa Hisar, bazată pe corvetele specializate în lupta anti-submarin din clasa Ada. Deși are aproximativ 2.300 de tone deplasament, clasa Hisar este considerată o navă de patrulare a zonelor de coastă.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Moșteanu a afirmat că nava „este la cheie, terminată în Turcia” și urmează ca proiectul să primească aprobarea Parlamentului în luna septembrie.
„La anul, de Ziua Marinei, vom avea această corvetă aici, defilând și, bineînțeles, îndeplinind misiuni”, a declarat ministrul, potrivit News.ro.

Potrivit unor declarații anterioare ale reprezentanților MApN, principala misiune a navei va fi păzirea perimetrului de extragere de gaze Neptun Deep, care va începe producția în 2027 și va opera 120 km de conducte subacvatice. Misiunea navei este una esențială în condițiile în care în ultimii ani s-au înmulțit atacurile asupra infrastructurii subacvatice, precum cablurile de energie și internet.
Totodată, anumite zone din Marea Neagră au devenit periculoase din cauza războiului ruso-ucrainean. Moșteanu a spus luna trecută că misiunea de deminare la care participă România, Turcia și Bulgaria extrăsese la momentul respectiv 128 de mine.
Caracteristici ale navei și controverse
Clasa Hisar este proiectată pentru a îndeplini sarcini cu cost redus, dar eficiente, în domeniul informațiilor, supravegherii, recunoașterii, combaterii pirateriei, protecției resurselor marine, asigurării securității maritime, asistenței umanitare în caz de catastrofe naturale și misiunilor de căutare și salvare.
România vrea să înzestreze nava cu sisteme ofensive de producție vestică, precum rachete antinavă Naval Strike Missile (NSM), un sistem de management al luptei (CMS) vestic și, posibil, torpile, potrivit TechRider.
România cumpără o singură navă din clasa Hisar, iar acest lucru creează dificultăți de interoperabilitate și duce la costuri de operare ridicate.
Achiziția corvetei ușoare turcești a devenit un subiect controversat în România din mai multe motive, care țin de aspecte strategice, economice, industriale și procedurale. Una dintre cele mai mari nemulțumiri a fost legată de lipsa implicării șantierelor navale românești în construcția navei.
Totodată, corveta turcească este percepută de unii experți ca fiind subcalificată pentru nevoile de apărare la Marea Neagră, în comparație cu modelele occidentale. De exemplu, nava nu este echipată cu sisteme de apărare aeriană, fiind specializată în operațiuni anti-navă și anti-submarin.