Cele trei țări din Europa pentru care renunțarea la gazul rusesc va fi foarte costisitoare

Contractul pentru gaze rusești este toxic și poate fi înlocuit. Aceasta este logica adoptată de mulți oficiali europeni, în timp ce acordul de miliarde de dolari privind alimentarea Uniunii Europene cu gaze rusești prin Ucraina se apropie de final. Dar, cu toate că majoritatea Europei are surse alternative, pentru unele țări, în special Austria, Slovacia și Ungaria, tăierea completă a fluxului de gaze din Rusia ar fi foarte costisitoare și ar putea tulbura și alte piețe de pe continent, relatează Politico, potrivit Rador Radio România.

Spre deosebire de restul blocului comunitar, cele trei țări nu au scăpat de dependența pentru gazele rusești. Din motive atât politice, cât și pragmatice, aceste țări din Europa Centrală au rămas conectate la energia Moscovei, beneficiind de prețuri avantajoase.

Gazoductul din Ucraina s-a dovedit a fi veriga critică. Acum, însă, cele trei țări vor fi nevoite în curând să găsească surse alternative de gaze naturale. Există mai multe opțiuni, dar mult mai costisitoare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Piața energetică a Europei s-a schimbat radical de când Rusia a invadat Ucraina, dar, cu toate că UE nu mai are nevoie de gazele rusești care până nu demult erau vitale, problema costului financiar al întreruperii fluxului din Rusia nu va putea fi evitată.

Când Moscova a redus drastic fluxul de gaze prin gazoductele Nord Stream și Yamal-Europe, Europa s-a reechilibrat rapid. Țările cu porturi și-au dezvoltat infrastructura de procesare a gazului natural lichefiat (GNL) importat din țări precum Statele Unite și au semnat contracte noi.

Până în 2023, gazul obținut din Rusia prin conducte mai reprezenta doar 8% din totalul importurilor de energie ale Uniunii Europene; în 2021, procentul era de 40%.

Totuși, câteva gazoducte critice au rămas active, inclusiv una care traversează Ucraina și operează conform unui contract semnat înainte de izbucnirea războiului.

Austria își ia 98% din gazul de care are nevoie din Rusia

Pentru UE, această rută era nesemnificativă, reprezentând doar 5% din toate importurile de gaz. Dar, pentru Europa Centrală și de Est, este o cale vitală. Neavând ieșire la mare, Austria, Slovacia și Ungaria nu pot trece la fel de ușor la importurile de GNL și depind în continuare de gazele rusești.

La doi ani după izbucnirea războiului, Austria își lua în continuare 98% din gazul de care avea nevoie din Rusia, iar o mare parte din aceste importuri traversează Ucraina.

Slovacia a primit și ea câteva miliarde de metri cubi de gaz prin același gazoduct. Ungaria depinde mai puțin de gazul venit prin Ucraina, dar contează foarte mult pe energia livrată de Moscova.

În afară de unele țări UE din Europa Centrală și de Est, oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina va afecta și Republica Moldova, a avertizat Agenția Internațională a Energiei.

„Dacă acel gaz vine în Europa ca GNL, va fi aproape sigur mai scump decât era gazul rusesc prin conductă”, a explicat Samantha Gross, director al Inițiativei privind Securitatea Energetică și Climatul al Instituției Brookings.

„Motivul important pentru care Europa era atât de dependentă de gazul rusesc prin conducte, de la bun început, era că era ieftin”, a mai spus Gross.

Slovacia și Austria au găsit deja surse alternative de gaze naturale prin înțelegeri făcute cu țări ca Turcia. În același timp, Ungaria ar putea să continue importurile de gaze rusești prin Serbia.

Cu toate că Europa Centrală și de Est va fi cea mai afectată de aceste schimbări, întreaga Uniune Europeană ar putea simți efectele secundare, potrivit lui Gross.

Azerbaidjanul a devenit o nouă sursă importantă de gaze naturale, însă rămâne de văzut dacă Baku poate produce destul gaz pentru a înlocui fostele exporturi rusești sau dacă va acționa doar ca un intermediar, rebranduind „gazul rusesc” în „gaz azer”, înainte de a-l trimite prin gazoductul ce traversează Ucraina.

Chiar și așa, prețurile vor crește cu siguranță, iar Rusia va continua să profite de pe urma exporturilor de gaze către Europa prin țări intermediare.