Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a anunţat că se înmulţesc tentativele de fraudare a conturilor bancare şi că a primit 46 de cereri pe tema fraudării conturilor, în acest an.
O persoană din Iaşi care a făcut o plată online de 40.000 de lei pe o clonă a site-ului original a primit din partea băncii suma de 20.000 de lei.
O femeie din Bucureşti a divulgat datele cardului personal ca urmare a unui anunţ postat pe un website de vânzări, prejudiciul fiind de 17.280 de lei, iar banca a oferit, ca gest comercial, suma de 8.640 de lei. Un bărbat din Harghita din al cărui cont au fost făcute plăţi către mai multe firme din Spania și-a recuperat integral prejudiciul din partea băncii. În toate cazurile, sumele urmează să fie restituite doar dacă păgubiţii îşi recuperează integral prejudiciul.
”Anul acesta Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 46 de cereri pe tema fraudării conturilor, observându-se un trend crescător al numărului de cereri în luna decembrie, creştere cauzată şi de faptul că s-au înmulţit tranzacţiile online. Doar o treime (14 cazuri) dintre aceste cereri au fost acceptate de bănci spre negociere, restul au fost respinse după ce comercianţii au invocat faptul că banca este terţ faţă de obligaţia de restituire sau plăţile au fost făcute de către consumatori care şi-au divulgat informaţiile personale şi au introdus singuri toate datele de securitate.
Cum încearcă infractorii informatici să fraudeze
Prin e-mail-uri în care eşti anunţat că ai câştigat un cadou scump (sau chiar ai primit o moştenire) în urma unui concurs la care nici nu ai participat;
Prin site-uri clonate care au conţinut diferit faţă de site-urile originale. Acestea anunţă de multe ori reduceri nefireşti de mari, chiar şi pentru produse nou-lansate pe piaţă;
Prin mesaje pe telefon sau primite în conturile de social-media care au ataşate linkuri şi par a fi trimise de prieteni, rude sau colegi;
Prin plasarea unor reclame contrafăcute pe Google, care apar uneori atunci când scrii denumirea băncii în browser sau în motorul de căutare. Reclamele imită datele băncii şi te direcţionează pe o pagină care clonează ecranele platformei de Internet Banking. Astfel, atunci când introduci datele de conectare, ele sunt copiate de către infractori pentru a se conecta fraudulos la contul tău.
Phishing-ul se referă la fraudarea informaţiilor bancare: Consumatorii sunt induşi în eroare de mesaje care par a fi transmise de bancă prin care li se solicită să comunice informaţii confidenţiale (numărul cardului, PIN-ul, codurile de utilizator sau de autentificare); primesc sms-uri în numele băncii în care li se cer date de activare, parole sau coduri de activare, ori li se solicită schimbarea datelor de securitate existente. Dacă ai primit un astfel de mesaj, sună la bancă sau scrie-i reprezentantului bancar cu care ţii legătura şi explică-i ce s-a întâmplat, arată CSALB.
„Problematica fraudării conturilor, a cardurilor sau furtul datelor personale atrage o mare responsabilitate atât din partea consumatorilor, cât şi a băncilor. Consumatorilor le recomandăm să îşi verifice mai des contul, mai ales în această perioadă. Dacă nu au aplicaţii de online banking prin care pot face acest lucru de la distanţă, o metodă ar fi şi accesarea serviciilor de notificare prin sms a plăţilor efectuate din cont. Chiar dacă acest lucru ar presupune un comision perceput de bancă, paza bună trece primejdia rea în astfel de cazuri, iar beneficiile sunt incontestabile. Apoi, dacă au observat că le-au dispărut bani din cont, să anunţe imediat banca şi Poliţia şi să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă. Băncile au responsabilitatea să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată venite din partea consumatorilor, astfel încât plăţile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate şi banii să nu fie transferaţi din conturile consumatorilor. Recomandarea noastră este ca instituţiile bancare să îşi optimizeze procedurile pentru blocarea plăţilor sesizate de consumatori ca fiind frauduloase. Aceste cereri care reclamă fraude ar trebui semnalizate şi filtrate pe toate canalele băncilor de relaţionare cu clienţii, fie că vorbim de call-center, e-mail, chat sau pagini de reclamaţii. În plus, ar fi indicat ca băncile să menţioneze într-un loc cât mai vizibil pe site-urile proprii în cât timp recomandă consumatorilor să transmită refuzul de plată pentru situaţii în care aceştia sesizează tentativa de fraudare a propriilor conturi”, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.
CUM TE FEREŞTI DE FRAUDE
– Dacă primeşti mesaje prin care eşti anunţat că urmează să încasezi în cont o sumă de bani sau un premiu în bani, poţi verifica autenticitatea mesajului prin informaţiile care îţi sunt solicitate. Astfel, ca să primeşti o sumă de bani este necesar să transmiţi doar IBAN-ul şi numele tău, nu şi datele cardului. Datele cardului trebuie introduse doar dacă vrei să efectuezi tu o plată online, precizează CSALB.
– Când faci cumpărături online, poţi verifica dacă site-ul respectiv este sigur pentru introducerea datelor personale, prin accesarea informaţiilor disponibile în lacătul afişat lângă numele site-ului.
– Nu continua plata dacă ai suspiciuni, iar dacă ai plătit deja, solicită imediat băncii blocarea tranzacţiei.
O altă metodă de verificare este numele adresei de e-mail de unde primeşti mesajul sau numărul de telefon de unde e posibil să recepţionezi sms-ul. Dacă sesizezi greşeli gramaticale, prescurtări sau elemente grafice neobişnuite în mesajul primit, acestea reprezintă semne suplimentare că nu provin de la bancă, ci de la un cont fals sau fraudulos.
”Un alt sfat important este să nu accesezi aplicaţiile de online banking prin intermediul motoarelor de căutare. Nu transmite nimănui date de logare şi parole necesare accesării aplicaţiilor de online banking! Nu introduceţi codul PIN pe niciun website accesat, nicio tranzacţie online autentică nu va solicita aceste date din partea dumneavoastră!”, spun reprezentanţii CSALB.
Acordaţi maximă atenţie plicurilor trimise de bănci şi care conţin carduri/PIN-uri. Acestea trebuie să fie intacte, iar PIN-ul iniţial setat de bancă trebuie schimbat cu prima ocazie. În plus, cardul personal şi PIN-ul nu trebuie păstrate niciodată în acelaşi loc.
EXEMPLE DE CAZURI ÎN CARE BĂNCILE AU ACCEPTAT NEGOCIEREA CU CONSUMATORII ÎN CADRUL CSALB
O persoană din Iaşi a făcut o plată online în valoare de 40.000 de lei pe care, ulterior, a contestat-o după ce a observat că site-ul era o clonă a celui original. În urma negocierii din cadrul CSALB, banca a oferit, ca gest comercial, suma de 20.000 de lei. Dacă prejudiciul va fi recuperat ca urmare a acţiunii Poliţiei, consumatorul se obligă să restituie suma încasată de la bancă.
O femeie din Bucureşti a divulgat datele cardului personal ca urmare a unui anunţ postat pe un website de vânzări. Prejudiciul a fost de 17.280 de lei, iar banca a oferit, ca gest comercial, suma de 8.640 de lei. Și în acest caz, consumatorul se obligă să restituie această sumă băncii dacă îşi recuperează prejudiciul.
O persoană Harghita a observat că, fără acordul lui, s-au efectuat plăţi din contul personal către mai multe firme din Spania. Banca i-a restituit întreaga sumă (2.400 de lei) din tranzacţiile contestate. În hotărâre se menţionează că banca îşi va recupera această sumă dacă prejudiciul este recuperat ca urmare a acţiunii penale desfăşurate în acest caz.