Claudiu Năsui propune ca statul să vândă la licitație toate activele și creanțele pe care le deține la combinatul din Krivoi Rog: „O gaură neagră”

Combinatul de la Krivoi Rog Facebook / Claudiu Nasui

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, i-a propus primului ministru Florin Cîțu ca statul român să vândă la licitație toate activele și creanțele pe care le deține la combinatul Krivoi Rog din Ucraina, afirmând că este vorba de o „gaură neagră” care „ne mănâncă în fiecare an banii din taxe și impozite”.

„Pentru mine și pentru orice om de stat cu bun simț, e clar că acest combinat, așa cum este acum, nu are nicio perspectivă. Până acum statul a întreținut această gaură neagră din motive pe care pot doar să le bănuiesc” iar singurii „beneficiari din toată povestea asta” sunt trei firme de pază „care nu fac nimic” și încasează anual peste un milion de euro, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

„Am cerut și eu poze de la fața locului să vedem ce păzim. Dacă tot ne costă cât o secție ATI nouă în fiecare an. Combinatul este o epavă”, a continuat ministrul, care a postat și o serie de fotografii de la Krivoi Rog.

În aceste condiții, Claudiu Năsui spune că i-a propus premierului Florin Cîțu „ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieșim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipește banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogățirea unor abonați la bani de la stat”.

Concret, precizează Năsui, statul român trebuie să vândă la licitație activele și toate creanțele pe care le deține la combinat astfel încât „să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999”.

Ministrul Economiei adaugă că cele trei firme care se ocupă de paza Combinatului de la Krivoi Rog – Arcom SA, Arcif SA și Uzinexport SA – nu au fost alese prin licitație ci sunt „nominalizate expres într-un HG din 1999”.

Până acum, spune ministrul, cele trei firme au primit de la statul român peste 70 de milioane de lei, respectiv 1 milion de euro pe an.

”Care e interesul în această schemă? Să tot plătim bani publici unor firme pentru păzirea unei epave fără viitor și să aruncăm fără sens banii plătiți de fiecare contribuabil în parte într-o gaură neagră? Sau în buzunarele unor căpușe ale statului?”, se întreabă ministrul.

Combinatul de la Krivoi Rog, explică Claudiu Năsui, este o fabrică abandonată din Ucraina la care este proprietar și statul român alături de statul ucrainean iar combinatul nu mai funcționează și nici nu are vreo perspectivă de a se reporni.

„Este o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcție. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleți de fier pentru a produce oțel. În total, statul român ar fi trebuit să primească ~30 de milioane de tone de peleți timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159 mii de tone. Adică 0.53% din cât trebuia să primească. O altă „bună afacere” a statului”, mai spune acesta.

Iată mai jos postarea ministrului Economiei:

„Mulți ați auzit de combinatul de la Krivoi Rog.

Dar știți și că el ne mănâncă în fiecare an banii din taxe și impozite?

În ministerul economiei sunt multe probleme uitate de ani de zile. Unele de zeci de ani. Și, la fiecare astfel de problemă, este cineva care câștigă bani frumoși de pe urma ei. Combinatul de la Krivoi Rog este fix o astfel de problemă a statului român. Nerezolvată de ani de zile și din care câțiva oameni conectați politic se îmbogățesc din banii contribuabililor.

Combinatul de la Krivoi Rog este o fabrică abandonată din Ucraina la care este proprietar și statul român alături de statul ucrainean. Inițial erau mai multe state care au fost implicate în construirea lui, dar au rămas numai acestea două. Combinatul nu mai funcționează și nici nu are vreo perspectivă de a se reporni.

Este o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcție. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleți de fier pentru a produce oțel. În total, statul român ar fi trebuit să primească ~30 de milioane de tone de peleți timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159 mii de tone. Adică 0.53% din cât trebuia să primească. O altă „bună afacere” a statului.

Să ne înțelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională. Statul român, însă, a ales să rămână agățat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual, cam orice. Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile românești care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru.
Știți ce face statul român cu el de zeci de ani? Plătește anual un milion de euro la trei firme pentru „pază și conservare”. Trei firme care tot fac bani frumoși an de an din paza unei ruine. An de an.

Recent am primit pe masă nota de plată pe anul acesta. Ne costă încă 5,4 milioane de lei. Nu sunt alese la întâmplare aceste firme. Sunt impuse printr-o lege în care ele apar paznici obligatorii. Repet, an de an.

Am cerut și eu poze de la fața locului să vedem ce păzim. Dacă tot ne costă cât o secție ATI nouă în fiecare an.

Combinatul este o epavă. Vedeți aici, ca să vă dați seama: (https://cutt.ly/ColosulcareInghitedinBaniiTarii).

Vă las pe dumneavoastră să judecați cât de bine se face „conservarea și paza” din poze și din reportaje.

Am crede măcar că aceste trei firme au fost alese pe baze concurențiale printr-o licitație sau prin orice e firesc în 2021. Deloc. Sunt trei firme nominalizate expres într-un HG din 1999. Cele trei firme sunt: Arcom SA, Arcif SA și Uzinexport SA.

Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei. Adică 1 milion de euro pe an.

Care e interesul în această schemă? Să tot plătim bani publici unor firme pentru păzirea unei epave fără viitor și să aruncăm fără sens banii plătiți de fiecare contribuabil în parte într-o gaură neagră? Sau în buzunarele unor căpușe ale statului?

Pentru mine și pentru orice om de stat cu bun simț, e clar că acest combinat, așa cum este acum, nu are nicio perspectivă. Până acum statul a întreținut această gaură neagră din motive pe care pot doar să le bănuiesc.

Singurii beneficiari din toată povestea asta sunt cele trei firme care nu fac nimic. Dacă ar fi plătite din bani privați, aș zice treaba lor. Dar problema este că sunt plătiți din banii contribuabililor, iar eu nu suport risipa.

De aceea am propus prim-ministrului ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieșim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipește banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogățirea unor abonați la bani de la stat.
Concret, trebuie să vindem la licitație activele și toate creanțele de acolo. Să mai recuperăm ce putem și să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999.

PS: Îmi dau seama că acțiunea mea va mai porni o altă campanie contra mea. Nu mă interesează. Un coleg cu care lucrez la minister mi-a spus că niciun om normal nu își închipuie câte surse de sifonare a banilor publici există în ministerul economiei. Are perfectă dreptate. Dar, pe fiecare dintre ele le vom închide pe măsură ce aflăm de ele. Fix așa cum vom face și cu asta”.

Facebook / Claudiu Nasui

Comentarii

  1. Cine poate cumpăra ”activele și creanțele” unei epave moarte de peste 22 de ani??? Și DE CE???
    A mai încercat Videanu, prin 2009, dar fără nici un rezultat!
    Factura plătibilă, adică datoria Ucrainei către România pentru obiectele predate cu recepția comisiei de stat, este de aproximativ 460 milioane de ruble transferabile!!! Nu s-a ratificat ”Protocolul zero” cu decontarea datoriilor și a câștigurilor între Ucraina și Rusia (ca urmaș al URSS!)!!!
    La ce curs rublă transferabilă (valuta forte a URSS din 1984) / dolar se calculează valoarea facturii plătibile și a penalităților pentru întârzierea plății??? Concluzia : CEAȚĂ TOTALĂ!!!
    Și colac peste pupăză, din 1998, când s-au sistat complet lucrările, până în ziua de azi, și va continua în veci, s-a produs o devalizare, mai precis UN JAF INIMAGINABIL a tot ceea ce s-a adus cu mari sacrificii din România și s-a predat ca părți de obiect cu factură neplătibilă, ceea ce a făcut din Secția de pelete (partea din combinat asumată de România) o epavă, un munte de fier vechi!!! Cine va cumpăra așa ceva și de ce???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *