Sursa foto: Unsplash / Camillo Corsetti Antonini
În luna noiembrie, exporturile și importurile Chinei au scăzut în cel mai rapid ritm din ultimii cel puțin 2 ani și jumătate, în condițiile în care cererea globală și internă slabă, întreruperile de producție cauzate de COVID și o criză imobiliară la nivel național au pus presiune pe a doua mare economie mondială, scrie Reuters.
Scăderea a fost mult mai gravă decât prognozaseră piețele, iar economiștii preconizează o nouă perioadă de scădere a exporturilor, subliniind o retragere bruscă a comerțului mondial, în condițiile în care consumatorii și întreprinderile reduc cheltuielile ca răspuns la acțiunile agresive ale băncilor centrale de a controla inflația.
Exporturile s-au contractat cu 8,7% în noiembrie față de anul precedent, o scădere mai accentuată față de pierderea de 0,3% din octombrie și a marcat cea mai proastă performanță din februarie 2020, potrivit datelor oficiale publicate miercuri. Acestea au fost cu mult sub așteptările analiștilor pentru un declin de 3,5%.
Beijingul ia măsuri pentru a atenua unele dintre restricțiile sale stricte din perioada pandemiei, dar exporturile au pierdut din avânt din august, în condițiile în care inflația galopantă, creșterile radicale ale ratelor dobânzilor în multe țări și criza din Ucraina au împins economia mondială în pragul recesiunii.
Este probabil ca exporturile să se reducă și mai mult în trimestrele următoare, a declarat într-o notă Julian Evans-Pritchard, economist senior pentru China la Capital Economics.
“Exporturilevor primi un impuls limitat din cauza relaxării restricțiilor (chinezești) privind virusurile, care nu mai reprezintă o constrângere majoră pentru capacitatea producătorilor de a satisface comenzile”, a spus el.
“O consecință mult mai mare va fi scăderea cererii globale pentru bunurile chinezești din cauza inversării cererii din perioada pandemiei și a viitoarei recesiuni globale.”
Ca răspuns la presiunea tot mai mare asupra economiei chineze, presa de stat a relatat miercuri că o reuniune la nivel înalt a Partidului Comunist aflat la putere, desfășurată în ziua precedentă, a subliniat că accentul guvernului în 2023 va fi pus pe stabilizarea creșterii, promovarea cererii interne și deschiderea către lumea exterioară.
“Reuniunea Politburo care a avut loc ieri indică cererea internă ca fiind principalul motor de creștere pentru anul viitor, iar politica fiscală va rămâne proactivă pentru a susține cererea”, a declarat Hao Zhou, economist șef la Guotai Junan International
Aproape trei ani de controale pandemice au avut un tribut economic greu și au provocat frustrare și oboseală generalizată în China.
Restricțiile extinse ale COVID au afectat și importatorii. Astfel, importurile au scăzut brusc, cu 10,6%, de la o scădere de 0,7% în octombrie. Scăderea a fost cea mai gravă din mai 2020, reflectând parțial și o bază de comparație ridicată din anul precedent.
Importurile de soia și de minereu de fier au scăzut în noiembrie față de anul precedent, în timp ce cele de țiței și cupru au crescut.
Acest lucru a dus la un excedent comercial mai restrâns de 69,84 miliarde de dolari, comparativ cu un excedent de 85,15 miliarde de dolari în octombrie și a marcat cel mai scăzut nivel din aprilie, când Shanghaiul a fost închis. Analiștii prognozaseră un excedent de 78,1 miliarde de dolari.
Guvernul a reacționat la slăbirea creșterii economice prin aplicarea unei serii de măsuri politice în ultimele luni, inclusiv prin reducerea cantității de numerar pe care băncile trebuie să o dețină ca rezervă și prin relaxarea restricțiilor de finanțare pentru a salva sectorul imobiliar.
Însă analiștii rămân sceptici cu privire la faptul că aceste măsuri ar putea avea rezultate rapide, deoarece relaxarea completă a controalelor pandurilor va dura mai mult timp și deoarece cererea internă și externă rămâne slabă.
Multe întreprinderi se străduiesc să se redreseze, în timp ce sondajele de săptămâna trecută privind activitatea fabricilor din China și de la nivel mondial au sugerat că vor urma încă multe luni de muncă grea.
Furnizorul Apple, Foxconn, a declarat că veniturile din noiembrie au scăzut cu 11,4% față de anul precedent, în urma unor probleme de producție legate de controalele COVID la cea mai mare fabrică de iPhone din lume din Zhengzhou.
“Renunțarea la zero-COVID și intensificarea sprijinului pentru sectorul imobiliar vor conduce în cele din urmă la o redresare a cererii interne, dar probabil nu înainte de a doua jumătate a anului viitor”, a declarat Evans-Pritchard.
Având în vedere că yuanul chinezesc a scăzut deja puternic în acest an, marja de manevră a factorilor de decizie este, de asemenea, limitată, deoarece stimulentele puternice de politică monetară la nivel național într-o perioadă de creștere rapidă a ratelor dobânzilor la nivel global ar putea declanșa ieșiri de capital pe scară largă.
Războiul din Ucraina, care a declanșat o creștere a inflației deja ridicate la nivel global, a intensificat tensiunile geopolitice și a subminat și mai mult perspectivele de afaceri.
Economia Chinei a crescut cu doar 3% în primele trei trimestre ale acestui an, cu mult sub ținta anuală de aproximativ 5,5%. Analiștii se așteaptă în general ca creșterea pe întregul an să fie puțin peste 3%.
Zhiwei Zhang, economist șef la Pinpoint Asset Management, a avertizat cu privire la procesul de “redeschidere accidentată” al Chinei.
“Pe măsură ce cererea globală slăbește în 2023, China va trebui să se bazeze mai mult pe cererea internă”, a spus el.