Decizia recentă a autorităţilor de a prelungi schema de plafonare a preţurilor nu rezolvă problema esenţială a decalajului dintre momentul în care furnizorii aplică reducerile şi cel în care statul efectuează decontările, avertizează Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), transmite Agerpres.
“Încă de la începutul crizei energetice, furnizorii au fost obligaţi prin lege să implementeze măsurile de sprijin, care au protejat consumatorii. Furnizorii au preluat povara finanţării acestei scheme, prefinanţând reducerile de preţ şi asigurând plăţile pe lanţul de aprovizionare, cu costuri financiare semnificative. Însă statul nu a creat un mecanism eficient de compensare pentru diferenţele dintre plafoanele aplicate şi costurile reale de achiziţie, iar întârzierea plăţilor a provocat furnizorilor un deficit major de lichidităţi, cu riscuri semnificative pentru clienţi şi pentru întregul sistem”, se arată într-un comunicat al ACUE.
Deşi statul continuă să legifereze reduceri de preţ, aceste măsuri sunt implementate tot prin transferarea poverii financiare asupra furnizorilor de energie, o abordare nesustenabilă, care afectează grav stabilitatea şi funcţionarea sectorului energetic, atrag atenţia reprezentanţii federaţiei.
“În loc să asigure un mecanism clar şi predictibil de decontare, autorităţile apelează la soluţii administrative şi birocratice ce generează incertitudine şi riscuri financiare semnificative pentru operatorii economici”, potrivit ACUE.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit sursei citate, experienţa anului 2024 a demonstrat impactul negativ al acestei abordări pentru implementarea plafonării, care a blocat procesul de decontare şi a afectat întregul sector de furnizare a energiei. Ori un cadru legislativ care împiedică funcţionarea normală a unui sector economic nu poate fi considerat funcţional. Iar în această situaţie, problema nu este la operatorii economici, ci la reglementările impuse de autorităţi. “Noua decizie nu face decât să perpetueze problema, în loc să o soluţioneze eficient”, punctează ACUE.
În opinia ACUE, un exemplu concret este modificarea prevederilor privind plata sumelor datorate furnizorilor. Prin înlocuirea sintagmei “în limita fondurilor disponibile” cu o formulare ambiguă – “data de la care Ministerul Finanţelor transferă fondurile” sunt introduse condiţionări asupra cărora furnizorii nu au niciun control. În contextul în care alocarea bugetară este insuficientă, această menţiune denotă mai degrabă o preocupare pentru protejarea funcţionarilor publici decât un sprijin real pentru sectorul energetic.
“Dacă legea impune plafonarea preţului, atunci statul are obligaţia corelativă de a asigura compensarea furnizorilor. Dacă statul creează o obligaţie legală pentru sectorul privat, trebuie să o finanţeze integral, fără a depinde de disponibilitatea fondurilor în orice moment sau de data la care Ministerul Finanţelor face plăţile către un ordonator principal de credite”, relevă sursa citată.
În acelaşi timp, menţinerea unor prevederi care generează pierderi financiare pentru furnizori şi care contravin legislaţiei naţionale şi europene este inacceptabilă şi necesită o revizuire urgentă.
În acest context, ACUE transmite că este imperativ ca autorităţile să adopte măsuri responsabile, care să asigure un echilibru între protecţia consumatorilor şi sustenabilitatea industriei energetice.