Sursa foto: pixabay.com
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România consideră că discuţiile privind salariul minim pe economie trebuie să continue, iar asociația a cerut suplimentar ca 250 de lei să fie neimpozabili peste cei 3.000 de lei, nivel deja agreat, pentru că obiectivul este ca mai mulţi bani să ajungă la angajaţi, a declarat președintele CNIPMMR, Florin Jianu, citat de Agerpres
“Primul mesaj şi primul subiect pe care îl abordăm, astăzi, este legat de salariul minim pe economie şi refacem apelul către Guvernul României de a continua discuţiile cu privire la stabilirea salariului minim pe economie pentru 2023. Sigur, salariul minim pe economie sau nivelul acestuia l-am stabilit şi agreat împreună, şi anume 3.000 de lei cu cei 200 de lei deductibili. Ceea ce însă noi considerăm necesar în a continua discuţiile e legat de suma suplimentară, voluntară, pe care angajatorii o pot oferi angajaţilor. Noi am cerut suplimentar ca 250 de lei să fie neimpozabili peste cei 3.000 de lei, ajungând astfel tot la 450 de lei cum am cerut iniţial, care să fie neimpozabili. Obiectivul declarat al Consiliului Naţional al IMM-urilor a fost întotdeauna ca mai mulţi bani să ajungă efectiv la angajaţi, pentru că de fiecare dată când salariul minim pe economie se stabileşte are o anumită structură, la o anumită sumă, iar cel care câştigă întotdeauna este statul, aproape jumătate din sarcina fiscală mergând către stat (…)”, a precizat Jianu.
Acesta a adăugat că, în cazul în care vor exista şi cei 250 de lei suplimentari, neimpozabili, salariul minim net va ajunge la valoarea de 2.114 lei.
“Noi, iniţial, am cerut de la 2.550 de lei mărirea cu 450 de lei şi întreaga sumă să ajungă efectiv în buzunarul angajaţilor. Astfel, am fi ajuns la un net de 1.974 de lei. În acest moment, cu 200 de lei deducere pentru salariul minim pe economie, netul este la 1.864 de lei şi, în condiţiile în care noi mai cerem suplimentar, voluntar, încă 250 de lei neimpozabil, netul ar ajunge la 2.114 lei. Considerăm că discuţiile trebuie continuate. De altfel, discuţiile pe salariul minim pe economie ar însemna că punem bazele şi pentru anul 2024. Această mărire voluntară, neimpozabilă, poate sta la baza unei măriri a salariului minim pe economie pentru 2024”, a spus preşedintele CNIPMMR.
În viziunea lui Jianu, discuţia privind majorarea salariului minim în plată “e foarte târzie”, în condiţiile în care “toate bugetele companiilor din România au fost deja realizate”.
“Nu e normal şi nu ne ascundem în spatele faptului că e foarte târzie această discuţie. Suntem în decembrie şi discutăm cu aplicabilitate de la 1 ianuarie. Or, toate bugetele companiilor din România au fost deja realizate. E târziu… De aceea, noi încercăm să punem bazele unor discuţii multianuale, unor discuţii care să aibă în spate mecanisme, unor discuţii care să aibă în spate predictibilitate. Sperăm ca, în zilele următoare, să avem din nou întâlnire cu prim ministrul, cu Guvernul României pentru continuarea negocierilor pe salariul minim pe economie şi, din informaţiile pe care eu le deţin, aceste întâlniri vor avea probabil loc la începutul săptămânii viitoare, luni sau sau marţi, pentru a încheia acest subiect”, a subliniat Florin Jianu.
CNIPMMR a organizat, joi, o conferinţă de presă în care au fost prezentate, printre altele, propuneri privind salariul minim brut garantat în 2023.
În cadrul evenimentului, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, Florin Jianu, şi Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, au parafat un protocol de colaborare între cele două entităţi şi au prezentat poziţia comună privind OUG de modificare a legislaţiei în domeniul energiei regenerabile (taxa pe soare).