Sursa foto: Pexels.com
Creșterea costurilor la energie, a prețurilor input-urilor agricole și a carburanților au generat o mărire substanțială a cheltuielilor pe hectar în 2022, arată o analiză realizată de Bogdan Lucian Cumpănașu, consultant politici agricole.
Un fermier din regiunea Moldovei, ce exploatează aproximativ 7.000 ha, estimează că pentru principalele culturi (porumb, floare, grâu și soia), costul/ha va fi de 6.000 lei – 7.200 lei (pentru teren deținut în sistem de arendă) față de 4.000 – 4.500 lei, respectiv 5000-5.500 lei în 2021. Aceeași situație se regăsește și în Vestul țării, costul pentru 1 ha de grâu ridicându-se la aproximativ 6.500 lei, reprezentând o creștere cu aproximativ o treime față de anul trecut.
De remarcat însă că că au crescut exponențial și cotațiile bursiere pentru culturile agricole față de anul trecut (grâu: 414,75 euro/tonă față de 218,75 euro/tonă, porumb 352,25 euro/t față de 268,75 euro/t, rapiță 828,25 euro/t față de 532 euro/t).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Însă Bogdan Lucian Cumpănașu, consultant politici agricole, susține că în acest context al scumpirii energiei fermierii trebuie să urmărească în primul rând eficientizarea fermei și reducerea costurilor. Potrivit lui, o soluție poate fi dată de sistemul agrivoltaic.
În ceea ce îi privește pe fermierii horticultori sau pe cei care cultivă în spații protejate, provocarea principală o reprezintă încălzirea serelor și menținerea unei temperaturi constante, indiferent de anotimp care, de cele mai multe ori, reprezintă un proces costisitor. Aceeași situație se regăsește și în cazul depozitării fructelor și legumelor, precum și în vederea alimentării sistemelor de refrigerare, context în care reducerea cheltuielilor cu energia electrică poate reprezenta elementul necesar pentru un an agricol profitabil.
Nu în ultimul rând, fermierii pot deveni prosumatori exportând în rețeaua electrică surplusul de energie. Astfel, pot obține o sursă alternativă de venit și un Return Of Investment (ROI) pozitiv al investiției în panouri fotovoltaice.
Culturile agricole de succes în sistemul agrivoltaic
La nivel mondial, cultivarea în sistem agrivoltaic cunoaște o expansiune majoră, cele mai mari suprafețe cu panouri fotovoltaice destinate agriculturii fiind în Asia, dar reprezintă o soluție și pentru zona Africii (Mali, Egipt și Algeria). Cel mai mare parc fotovoltaic din lume se află în China (capacitate de 1.000 MW), în deșertul Gobi, destinat cultivării fructelor goji, în Japonia există peste 2.000 de unități instalate, iar Franța le utilizează în viticultură.
Un lot demonstrativ de viță de vie cultivată în sistem agrivoltaic, realizat pe o suprafață de 1.000 mp în Piolenc, Valea Ronului, pe un soi de Grenache Noir a arătat că principalele beneficii sunt: protejarea culturii de arșiță și radiații UV, precum și eficientizarea consumului de apă și un stres hidric mai redus.
Astfel, sistemul testat în Franța poate reprezenta o soluție și pentru sectorul viticol din România, dar și pentru alte culturi cultivate în spațiu protejat.
Prin urmare, pentru marile bazine legumicole ale țării (Galați, Dolj, Olt, Arad etc), dar și pentru micii producători, sistemul agrivoltaic poate reprezenta o soluție de succes și profitabilă.
Astfel, România își poate crește producția de legume solanacee (tomate, vinete și ardei) și cucurbitacee (castravete, dovleac) prin utilizarea energiei verzi.
Alte culturi care sunt potrivite în sistemul agrivoltaic sunt reprezentate de arbuștii fructiferi (afin, coacăz, zmeur și murar), care pot reprezenta un element cheie în valorificarea terenurilor slab fertile, precum și a potențialului agricol în zonele rurale de deal și munte.
Ce ar putea face fermierii români
Pentru fermierii români, Cumpănașu recomandă în primul rând accesarea fondurilor comunitare atât pentru dotarea spațiilor protejate (sere) cu panouri fotovoltaice, cât și a acoperișurilor fermelor sau silozurilor, dar și diversificarea surselor de energie electrică, dezvoltarea agriculturii de precizie, utilizarea sistemelor digitale și crearea unui sistem agricol integrat în economia circulară. Pentru micii fermieri sau cei din zona de deal și munte, el recomandă valorificarea terenurilor prin plantarea și exploatarea arbuștilor fructiferi, dotarea cu unități de procesare și comercializare online a produselor rezultate.
Pentru autoritățile române, specialistul recomandă training-uri și cursuri de formare pentru fermieri, în vederea conștientizării oportunităților agrivoltaice, dar și pentru instruire în vederea accesării fondurilor europene existente, și crearea unei strategii naționale de dezvoltare locală care să identifice sinergia dintre agricultură și domenii conexe (energie, protejarea mediului înconjurător, reciclare). De asemenea, el sugerează Lansarea unui Program Național destinat cultivării arbuștilor fructiferi și realizarea unui fond de investiții pentru crearea unui brand național Made in Romania.
Pentru companiile din agribusiness, specialistul propune crearea unor parteneriate cu firmele producătoare și instalarea de panouri fotovoltaice și instruirea echipelor de vânzări cu privire la beneficiile agriculturii în sistem agrivoltaic și soluțiile tehnice pentru fermieri.
„În concluzie, România are potențialul și resursele necesare pentru a-și transforma agricultura în acord cu noua Tranziție Verde, iar fermierii români pot deveni mai competitivi și mai profitabili în spațiul comunitar, prin îmbrățișarea soluțiilor tehnologice ce vin și din alte domenii. Sistemul agrivoltaic poate reprezenta pentru țara noastră o șansă în plus pentru dezvoltarea agriculturii ecologice și, în același timp, respectând angajamentele asumate în Strategia Farm to Fork. Nu în ultimul rând, o strategie de dezvoltare locală care să aducă plus valoare, să creeze noi locuri de muncă, dar și să stimuleze spiritul antreprenorial al fermierului român poate fi ușor integrată în noua Tranziție Verde, reprezentând baza unei dezvoltări durabile și profitabile a României”, conchide Cumpănașu.