Costul de producție la hectar a crescut substanțial, din cauza scumpirilor la energie. Cum pot deveni fermierii români prosumatori și ce culturi agricole sunt de succes în sistemul agrivoltaic

Creșterea costurilor la energie, a prețurilor input-urilor agricole și a carburanților au generat o mărire substanțială a cheltuielilor pe hectar în 2022, arată o analiză realizată de Bogdan Lucian Cumpănașu, consultant politici agricole.

Un fermier din regiunea Moldovei, ce exploatează aproximativ 7.000 ha, estimează că pentru principalele culturi (porumb, floare, grâu și soia), costul/ha va fi de 6.000 lei – 7.200 lei (pentru teren deținut în sistem de arendă) față de 4.000 – 4.500 lei, respectiv 5000-5.500 lei în 2021. Aceeași situație se regăsește și în Vestul țării, costul pentru 1 ha de grâu ridicându-se la aproximativ 6.500 lei, reprezentând o creștere cu aproximativ o treime față de anul trecut.

De remarcat însă că că au crescut exponențial și cotațiile bursiere pentru culturile agricole față de anul trecut (grâu: 414,75 euro/tonă față de 218,75 euro/tonă, porumb 352,25 euro/t față de 268,75 euro/t, rapiță 828,25 euro/t față de 532 euro/t).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Însă Bogdan Lucian Cumpănașu, consultant politici agricole, susține că în acest context al scumpirii energiei fermierii trebuie să urmărească în primul rând eficientizarea fermei și reducerea costurilor. Potrivit lui, o soluție poate fi dată de sistemul agrivoltaic.

În ceea ce îi privește pe fermierii horticultori sau pe cei care cultivă în spații protejate, provocarea principală o reprezintă încălzirea serelor și menținerea unei temperaturi constante, indiferent de anotimp care, de cele mai multe ori, reprezintă un proces costisitor. Aceeași situație se regăsește și în cazul depozitării fructelor și legumelor, precum și în vederea alimentării sistemelor de refrigerare, context în care reducerea cheltuielilor cu energia electrică poate reprezenta elementul necesar pentru un an agricol profitabil.

Nu în ultimul rând, fermierii pot deveni prosumatori exportând în rețeaua electrică surplusul de energie. Astfel, pot obține o sursă alternativă de venit și un Return Of Investment (ROI) pozitiv al investiției în panouri fotovoltaice.

Culturile agricole de succes în sistemul agrivoltaic

La nivel mondial, cultivarea în sistem agrivoltaic cunoaște o expansiune majoră, cele mai mari suprafețe cu panouri fotovoltaice destinate agriculturii fiind în Asia, dar reprezintă o soluție și pentru zona Africii (Mali, Egipt și Algeria). Cel mai mare parc fotovoltaic din lume se află în China (capacitate de 1.000 MW), în deșertul Gobi, destinat cultivării fructelor goji, în Japonia există peste 2.000 de unități instalate, iar Franța le utilizează în viticultură.

Un lot demonstrativ de viță de vie cultivată în sistem agrivoltaic, realizat pe o suprafață de 1.000 mp în Piolenc, Valea Ronului, pe un soi de Grenache Noir a arătat că principalele beneficii sunt: protejarea culturii de arșiță și radiații UV, precum și eficientizarea consumului de apă și un stres hidric mai redus.

Astfel, sistemul testat în Franța poate reprezenta o soluție și pentru sectorul viticol din România, dar și pentru alte culturi cultivate în spațiu protejat.

Prin urmare, pentru marile bazine legumicole ale țării (Galați, Dolj, Olt, Arad etc), dar și pentru micii producători, sistemul agrivoltaic poate reprezenta o soluție de succes și profitabilă.

Astfel, România își poate crește producția de legume solanacee (tomate, vinete și ardei) și cucurbitacee (castravete, dovleac) prin utilizarea energiei verzi.

Alte culturi care sunt potrivite în sistemul agrivoltaic sunt reprezentate de arbuștii fructiferi (afin, coacăz, zmeur și murar), care pot reprezenta un element cheie în valorificarea terenurilor slab fertile, precum și a potențialului agricol în zonele rurale de deal și munte.

Ce ar putea face fermierii români

Pentru fermierii români, Cumpănașu recomandă în primul rând accesarea fondurilor comunitare atât pentru dotarea spațiilor protejate (sere) cu panouri fotovoltaice, cât și a acoperișurilor fermelor sau silozurilor, dar și diversificarea surselor de energie electrică, dezvoltarea agriculturii de precizie, utilizarea sistemelor digitale și crearea unui sistem agricol integrat în economia circulară. Pentru micii fermieri sau cei din zona de deal și munte, el recomandă valorificarea terenurilor prin plantarea și exploatarea arbuștilor fructiferi, dotarea cu unități de procesare și comercializare online a produselor rezultate.

Pentru autoritățile române, specialistul recomandă training-uri și cursuri de formare pentru fermieri, în vederea conștientizării oportunităților agrivoltaice, dar și pentru instruire în vederea accesării fondurilor europene existente, și crearea unei strategii naționale de dezvoltare locală care să identifice sinergia dintre agricultură și domenii conexe (energie, protejarea mediului înconjurător, reciclare). De asemenea, el sugerează Lansarea unui Program Național destinat cultivării arbuștilor fructiferi și realizarea unui fond de investiții pentru crearea unui brand național Made in Romania.

Pentru companiile din agribusiness, specialistul propune crearea unor parteneriate cu firmele producătoare și instalarea de panouri fotovoltaice și instruirea echipelor de vânzări cu privire la beneficiile agriculturii în sistem agrivoltaic și soluțiile tehnice pentru fermieri.

„În concluzie, România are potențialul și resursele necesare pentru a-și transforma agricultura în acord cu noua Tranziție Verde, iar fermierii români pot deveni mai competitivi și mai profitabili în spațiul comunitar, prin îmbrățișarea soluțiilor tehnologice ce vin și din alte domenii. Sistemul agrivoltaic poate reprezenta pentru țara noastră o șansă în plus pentru dezvoltarea agriculturii ecologice și, în același timp, respectând angajamentele asumate în Strategia Farm to Fork. Nu în ultimul rând, o strategie de dezvoltare locală care să aducă plus valoare, să creeze noi locuri de muncă, dar și să stimuleze spiritul antreprenorial al fermierului român poate fi ușor integrată în noua Tranziție Verde, reprezentând baza unei dezvoltări durabile și profitabile a României”, conchide Cumpănașu.