Sursa foto: pexels.com
Timp de cel puțin 13 luni la rând, lumea s-a scufundat sub o căldură aproape record.
Consecințele au fost mortale și haotice, temperaturile ridicate nu numai că au perturbat viața de zi cu zi și au dăunat sănătății, dar au alimentat și o serie de alte fenomene meteorologice extreme distructive, de la uragane la incendii, secetă și inundații.
Chiar și în timp ce multe persoane din industria modei se pregătesc pentru vacanța de vară, vremea toridă a afectat destinațiile populare de vacanță, relatează BoF.
Impactul real și costul financiar al creșterii temperaturilor asupra obiceiurilor de cumpărare, lanțurilor de aprovizionare și sănătății lucrătorilor este ceva cu care o mare parte din industrie trebuie încă să se confrunte.
În cazul în care industria nu ia măsuri de protecție împotriva acestor fenomene extreme, temperaturile ridicate și inundațiile din doar câteva țări producătoare cheie ar putea reduce veniturile din exporturile din sectorul confecțiilor cu 65 de miliarde de dolari până în 2030, ar putea împiedica crearea unui milion de locuri de muncă și ar putea afecta în mod semnificativ profiturile operaționale ale mărcilor expuse, conform unui studiu publicat anul trecut de Institutul Global pentru Muncă al Universității Cornell și de firma de investiții Schroders.
De ce nu se vorbește mai mult despre asta în modă?
În mijlocul unei avalanșe de teleconferințe privind câștigurile din ultima lună, vremea abia a apărut pe ordinea de zi. În schimb, directorii s-au concentrat asupra încrederii scăzute a consumatorilor, asupra mișcărilor geopolitice și asupra prezentării planurilor lor de a traversa o a doua jumătate a anului incertă.
Acest lucru nu este pe deplin surprinzător. Spre deosebire de incendii, uragane și inundații, căldura este o amenințare în mare parte invizibilă. Senzația de căldură este o experiență umană obișnuită, iar simptomele stresului termic trec adesea neobservate până când este prea târziu.
Între timp, companiile nu colectează în mod sistematic date cu privire la modul în care creșterea temperaturilor le afectează forța de muncă sau afacerile, ceea ce face dificilă interpretarea de către directori și investitori a modului în care trebuie să se gândească la impactul acesteia.
Rezultatul este că, în timp ce titlurile de ziare trag semnale de alarmă cu privire la temperaturile extreme, consecințele acestora pentru industrie trec neobservate.
Ce ar trebui să facă industria în această privință?
Asigurarea viitorului industriei necesită o combinație de acțiuni preventive și de adaptare.
- Căldura extremă duce la probleme de productivitate, inclusiv la creșterea cazurilor de îmbolnăvire a muncitorilor și la defectarea utilajelor – chiar și a aparatelor de aer condiționat. Motivul pentru care acest lucru nu apare ca o problemă semnificativă a lanțului de aprovizionare este faptul că se produce în rafale scurte și bruște. „Nu toate fabricile lucrează tot timpul la capacitate maximă, astfel încât, dacă productivitatea nu este de 100%, puteți gestiona această situație pentru câteva zile sau o săptămână.” spune Sarah Kent, corespondent pe partea de sustenabilitate a Business of Fashion.
- În timp ce un număr din ce în ce mai mare de titani din domeniul modei s-au angajat să își reducă emisiile care încălzesc planeta, amprenta de carbon a industriei este încă în creștere, iar eforturile climatice sunt presate de volatilitatea actuală a pieței. Companiile nu ar trebui să piardă din vedere faptul că schimbările climatice reprezintă o amenințare financiară reală și prezentă, ceea ce înseamnă că luarea de măsuri pentru a le aborda are sens din punct de vedere comercial.
- Mărcile înțeleg interconectivitatea dintre emisiile lor și problemele lanțului de aprovizionare, dorința de a produce ceea ce consumatorii doresc cât mai rapid și mai ieftin posibil nu lasă prea mult loc producătorilor să acorde prioritate investițiilor pentru a-și îmbunătăți amprenta asupra mediului sau pentru a-și adapta fabricile pentru a fi mai rezistente la condițiile climatice extreme. „Va trebui să creștem prețurile pentru a face acest lucru. Aceasta devine foarte repede o discuție complicată”, spune Sarah Kent.
Acest lucru va însemna investiții costisitoare pentru sporirea rezistenței la schimbările climatice în întregul lanț de aprovizionare și modernizarea fabricilor cu sisteme de răcire – o măsură care implică și compromisuri climatice, deoarece mai mult aer condiționat înseamnă și mai multe emisii.
Când vine vorba de condițiile de muncă din fabricile de confecții, clima tinde, de asemenea, să ocupe un loc secundar, atât pentru producători, cât și, adesea, pentru lucrătorii înșiși.
„Cea mai mare problemă pentru un lucrător va fi că nu câștig suficient pentru a-mi hrăni familia, că locul meu de muncă nu este sigur și că este foarte cald, ceea ce înrăutățește situația”, își amintește Kent că a auzit de la reprezentanții sindicali din Bangladesh.
Lanțurile de aprovizionare inteligente și flexibile și gestionarea stocurilor vor ajuta mărcile să facă față perturbărilor legate de condițiile meteorologice și cererii volatile a consumatorilor, existând oportunități potențiale de piață pentru îmbrăcămintea și produsele de îngrijire a pielii care protejează de soare.
Există, de asemenea, măsuri relativ simple care pot face o diferență imediată. Printre acestea se numără oferirea angajaților de timp suficient pentru pauze, acces la apă și o zonă răcoroasă pentru a le lua.
Din ce în ce mai mult, guvernele din întreaga lume intervin pentru a stabili standarde mai clare privind condițiile de muncă atunci când mercurul crește.
Industria ar trebui să sprijine astfel de măsuri și să militeze pentru mai multe politici care să sprijine atât decarbonizarea, cât și adaptarea.
Luna trecută, ONU a lansat primul său apel la acțiune privind căldura extremă, ilustrând urgența tot mai mare a problemei. Apelul a fost lansat în paralel cu un nou raport al Organizației Internaționale a Muncii, care a constatat că peste 70 % din forța de muncă la nivel mondial este acum expusă riscului de căldură extremă.
„Căldura este în toi”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Lumea trebuie să facă față provocării reprezentate de creșterea temperaturilor”.