Cum arată reforma în administrația locală propusă de PSD la negocierile de la Cotroceni: Reducere graduală cu 25% a numărului de angajați în patru ani / Cu cât o primărie e mai digitalizată, cu atât sunt mai substanțiale concedierile / Minimum 8–10 funcționari la primăriile mici

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a prezentat la negocierile de marți de la Palatul Cotroceni o propunere alternativă de reformă în administrația locală, după ce duminică a respins, alături de UDMR, propunerea premierului Ilie Bolojan. Propunerea PSD prevede o reducere graduală cu 25% a numărului de angajați din primării și consilii județene în patru ani, spre deosebire de planul lui Bolojan, care a cerut o reducere rapidă de la 1 ianuarie 2026 cu 10% sau 15% a angajaților din local, după cum arată informațiile remise de PSD redacției G4Media.

Reamintim că președintele Nicușor Dan a organizat marți o întâlnire de aproape trei ore la Cotroceni cu liderii celor patru partide din coaliție, după blocajul de duminică, când premierul Ilie Bolojan a avertizat că va demisiona dacă partidele nu îi vor accepta reforma în administrație. Liderii PSD și PNL au declarat după întâlnire că și-au asumat noi negocieri, timp de două săptămâni, pentru a debloca situația. În plus, premierul Bolojan a anunțat că e nevoie și de o reformă a administrației centrale – ministere, agenții guvernamentale.

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu a promis în mod repetat o reformă a administrației, care ar fi dus în primul rând la desființarea posturilor vacante. Datele oficiale arată că în mandatul guvernului PSD-PNL condus de Ciolacu nu a scăzut însă nici numărul de posturi vacante.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Propunerea PSD prevede criterii pentru diferențierea reducerilor, criterii care ar duce la protejarea primăriilor mici, acolo unde partidul lui Grindeanu are cel mai mare număr de primari:

Criterii propuse de PSD pentru diferențierea reducerilor:

• Raport angajați/locuitori:
o UAT < 1.500 locuitori – minimum 8–10 funcționari de bază, fără reduceri sub acest prag.
o UAT > 5.000 locuitori – țintă: 7 funcționari/1.000 locuitori.

• Capacitate de absorbție fonduri UE:
o UAT cu absorbție scăzută (<50 €/locuitor ) – prioritate la întărirea echipelor de proiecte.
o UAT performante – pot reduce personal auxiliar, dar cu condiția reinvestirii economiilor în digitalizare.

PSD a propus o diferențiere și în funcție de gradul de digitalizare a primăriilor, ceea ce ar duce la concedieri mai substanțiale în primăriile digitalizate:

• Grad de digitalizare a serviciilor:
o <30% servicii online – nu se reduc posturi, ci se investește în infrastructură și formare.
o 30–60% – reducere graduală de max. 15%.
o 60% – reducere de 20–25% posibilă, cu standardizare și interoperabilitate.

Mai mult, PSD propune ca numărul de concedieri să fie mai mic în primăriile care gestionează spitale, școli mari sau drumuri, dar și în localitățile cu șomaj ridicat și populație îmbătrânită. Acestea ar urma să beneficieze de o clauză de protecție în fața concedierilor, care să nu poată afecta mai mult de 10% din funcționari.

Social-democrații au propus ca reforma în administrație să nu fie rapidă, așa cum a cerut Bolojan până la 1 ianuarie 2026, ci în patru etape întinse pe patru ani:

• Faza I – Audit și digitalizare de bază: cartografierea posturilor, lansarea platformelor online pentru servicii simple (certificate, taxe, programări).
• Faza II – Reduceri diferențiate până la 25%: aplicarea criteriilor, mobilitatea voluntară a personalului între UAT, crearea de centre intercomunale pentru servicii specializate.
• Faza III – Consolidare structurală: stimulente pentru comasarea voluntară a UAT-urilor foarte mici, reducere suplimentară acolo unde există redundanțe clare (până la 30% maxim).
• Faza IV – Administratie digitală și transparentă: integrarea completă a serviciilor în platforma unică națională, standardizare după model estonian și nordic.

România are 3.228 de primării și consilii județene cu un total de 189.777 posturi în administrația locală, dintre care ocupate circa 129.000 de posturi. Simulările actuale privind o reducere de 45% din totalul posturilor ar conduce, în practică, la 17.815 posturi ocupate desființate, adică o scădere medie de 14% din totalul efectiv.

PSD a argumentat că problema centrală a reformei rapide propuse de Ilie Bolojan nu este cifra absolută, ci faptul că reducerea de personal s-ar aplica liniar, fără a ține cont de specificul fiecărei comunități. Datele arată dezechilibre regionale semnificative: Bihor ar pierde doar 3%, în timp ce Buzău ar fi afectat cu -23%, Galați cu -22%, Sălaj cu -21%.

Partidul condus de Grindeanu susține că această abordare riscă să genereze sub-administrație în zonele rurale mici, unde 2–3 funcționari în minus pot însemna absența serviciilor publice de bază (contabilitate, urbanism, asistență socială).

Reamintim că premierul Bolojan l-a acuzat pe Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării, că a oferit o propunere “fake, cu efecte nule”, de reducere posturilor din administrația publică.

Ministerul pe care îl conduce a fost acuzat marți dimineața de premierul Bolojan că a propus date “fake” pentru reducerea posturilor din administrație. “Când a apărut propunerea de reducere cu 25% a posturilor, lucrurile sunau bine. Dar eu sper că a fost o analiză eronată. Când vezi că nu ai nici o reacție trebuie să te întrebi de ce. Făcând o analiză reală și cinstită am constatat că propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a posturilor maxime era un fake, cu efecte nule”, a spus premierul, într-o conferință susținută luni dimineața.

În cursul serii, premierul și-a temperat declarația, vorbind, la Digi 24, despre “o eroare de analiză”: “Mie îmi place să cred că a fost o eroare de analiză și că n-au luat în calcul numărul de posturi efectiv ocupate. Cred că a fost o eroare de analiză care nu se va mai repeta”.