Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia
Într-o reacție la măsurile din programul de guvernare Bolojan, Cosmin Mălureanu, cofondator și CEO al Ascendia, apreciază direcția generală a măsurilor, dar atrage atenția asupra dezechilibrului între cerințele impuse mediului privat și angajamentele asumate de stat.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit acestuia, inițiativa este binevenită, dar insuficient concretă în zona eficientizării aparatului bugetar. Mălureanu subliniază că în forma în care a fost prezentat public, planul guvernamental include preponderent obiective calitative când vine vorba de cheltuielile statului, în timp ce pentru sectorul privat apar măsuri cuantificabile clar, precum dublarea impozitului pe dividende.
„Salut inițiativa planului de redresare economică propus, pe care o consider un pas important către un consum mai responsabil al resurselor publice. Totuși, este important de subliniat că, atunci când vorbim despre cheltuielile statului, planul în forma sa apărută în presă conține în principal obiective calitative – adică exprimarea unor intenții generale – și mai puțin obiective cantitative, măsurabile. În schimb, în ceea ce privește mediul privat și taxarea acestuia, accentul este pus pe valori clare, cantitative. De exemplu, se propune majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 16%, însă nu am regăsit o propunere echivalentă pentru reducerea cheltuielilor bugetare cu salariile la 90% față de anul anterior, sau diminuarea masei salariale a aparatului public cu un anumit procent, de exemplu 10% față de anul anterior și creșterea eficienței celor rămași. Asumarea unor reduceri clare doar pe niște categorii foarte nișate de angajați de la stat și renunțarea la ocuparea unor posturi care nu generează cheltuieli, nefiind acoperite cu personal în acest moment, nu sunt suficiente pentru a fi creat impactul așteptat”, spune Cosmin Mălureanu pentru Economedia.
Economedia ia pulsul pieței pe subiectul momentului în România și îi întrebăm pe antreprenori și pe alți reprezentanți ai mediului de afaceri cum se vede, din economia reală, programul trasat de noul guvern Bolojan și cum îi afectează.
În opinia antreprenorului, o reformă bugetară reală trebuie să înceapă cu o țintă ambițioasă și măsurabilă privind colectarea veniturilor fiscale, în special TVA și contribuții sociale, pentru a atinge standardele europene.
„Consider esențială stabilirea unui obiectiv concret pentru creșterea gradului de colectare a taxelor și contribuțiilor, cu ținta atingerii mediei UE – adică 40%. În prezent, România se situează în jurul valorii de 27%, semnificativ sub media europeană, deci probabil doar această eficientizare ar genera suficient de mult cât să ajungem pe excedent bugetar!”, afirmă el.
Mălureanu consideră că lipsa unor astfel de angajamente ferme generează un dezechilibru evident între cerințele fiscale impuse mediului privat și reticența de a reforma eficient statul.
„Mi-ar fi plăcut, așadar, să văd obiective mai curajoase cu privire la cheltuielile publice, cum ar fi: reducerea numărului de posturi bugetare cu un anumit procent, limitarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public la un anumit procent sau asumarea unor praguri clare pentru eficientizarea aparatului de stat. Asemenea măsuri ar echilibra abordarea care, în forma actuală, precizează concret care este efortul fiscal suplimentar al mediului privat și declarativ intenții cu privire la partea ce ține de stat”, adaugă Cosmin Mălureanu.
În ceea ce privește sectorul software, reprezentantul Ascendia avertizează că înăsprirea fiscală, cumulată cu alte presiuni precum inteligența artificială și costul ridicat al forței de muncă, riscă să afecteze direct sustenabilitatea acestuia. În același timp, acesta atrage atenția că firmele de produs, cum este cazul Ascendia, ar putea fi mai rezistente la schimbările fiscale, spre deosebire de majoritatea actorilor din IT-ul românesc, care sunt axate pe servicii, dar care sunt majoritare în piață.
„În ceea ce privește industria de software – un sector care a contribuit semnificativ la bugetul statului în ultimii ani – creșterea taxelor și contribuțiilor, mai ales după eliminarea facilităților fiscale începând cu 2025, poate avea efecte negative importante. Acest context, combinat cu presiunea tot mai mare generată de avansul inteligenței artificiale și nivelul ridicat al salariilor specialiștilor IT din țară, poate genera o «furtună perfectă». Consecințele pot include reducerea numărului de angajați în companiile de profil și, implicit, scăderea contribuțiilor la buget. Companiile românești care dezvoltă produse software proprii, precum Ascendia, ar putea fi mai puțin afectate de noile măsuri fiscale. Însă majoritatea firmelor din sectorul IT din România – apreciez că peste 90% – oferă în principal servicii și sunt mult mai vulnerabile în fața unei creșteri bruște a fiscalității. Sunt convins că orice majorare a poverii fiscale în acest sector va încetini dezvoltarea acestuia sau chiar va duce la o regresie, cu efecte negative și asupra încasărilor la bugetul de stat, care ar putea scădea în loc să crească”, explică antreprenorul.
Pe partea de eficientizare a cheltuielilor publice, Mălureanu salută ideea utilizării soluțiilor de tip e-learning pentru instruirea angajaților statului, subliniind eficiența lor dovedită în sectorul privat.
„Astfel, ‘turismul de instruire’ va fi înlocuit sau optimizat cu instruiri clare, cu trasabilitate directă prin intermediul aplicațiilor de management al învățării online și, foarte important, cu costuri mai mici”, spune el.
Nu în ultimul rând, Cosmin Mălureanu spune că educația este subfinanțată și nu trebuie, în niciun caz, renunțat la premierea elevilor cu rezultate, așa cum se urmărește.
„Tăierea burselor pentru locuri fruntașe la olimpiadele naționale și internaționale, precum și la concursurile sportive naționale organizate de federațiile sportive naționale sau internaționale ar fi o greșeală enormă. Educația și sportul mereu au fost mult prea puțin finanțate, iar copiii care performează, fără dubiu, trebuie încurajați! Separat, trebuie regândit fundamental sistemul burselor pentru mediile școlare, care doar încurajează notarea fără bază reală. Acest lucru se vede în procentele de note mari de la testările naționale, care diferă de cele din școli, fiind semnificativ mai mici”, explică antreprenorul.
În încheiere, CEO-ul Ascendia face apel la asumarea unor ținte clare, măsurabile și transparente în privința eficientizării aparatului de stat, alături de măsurile de creștere a veniturilor fiscale.
„Îmi exprim speranța că, în etapa următoare instalării guvernului, vom vedea și obiective concrete (cifre) în ceea ce privește reducerea risipei banului public, eficientizarea cheltuielilor și creșterea gradului de colectare a veniturilor fiscale. Această abordare va putea duce la o responsabilizare a factorilor decidenți și o cascadare a acestei responsabilizări în teritoriu, ceea ce va face obiectivele tangibile, nu doar declarative”, conchide Cosmin Mălureanu.
