Curtea de Conturi Europeană după analiza activității agențiilor UE: Procedurile de achiziţii publice rămân principala sursă de nereguli

Majoritatea celor 43 de agenţii ale UE şi-au gestionat corespunzător finanţele în 2023, însă pentru 4 dintre ele nu a fost emisă o opinie favorabilă cu privire la modul în care acestea au cheltuit fondurile UE, potrivit raportului anual de audit publicat joi de Curtea de Conturi Europeană (ECA), citat de Agerpres.

“Auditorii observă că procedurile de achiziţii publice rămân principala sursă de nereguli. Pentru 34 de agenţii, ei au identificat domenii în care se pot aduce îmbunătăţiri”, se precizează într-un comunicat al ECA.

Cele 43 de agenţii ale UE, cu sediul în 23 de state membre, se ocupă de sarcini tehnice, ştiinţifice sau de reglementare sau pun în aplicare programe de cheltuieli operaţionale. Agenţiile UE numără peste 16.000 de angajaţi, adică aproape o cincime din întregul personal al UE. Cele mai multe dintre acestea sunt finanţate aproape în întregime de la bugetul UE. Celelalte sunt finanţate parţial sau integral din taxele şi comisioanele percepute de la entităţile din sectorul public şi din cel privat acoperite de activităţile lor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

“În general, gestiunea financiară a agenţiilor UE este bună, dar auditorii găsesc în continuare erori în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Considerăm că ar trebui îmbunătăţite procedurile utilizate pentru acordarea şi implementarea contractelor, astfel încât să se asigure atât respectarea
deplină a normelor aplicabile, cât şi obţinerea celui mai bun raport calitate-preţ”, a declarat Francois-Roger Cazala, membrul Curţii responsabil de auditul anual al agenţiilor UE, potrivit comunicatului citat.

Dintre cele 43 de agenţii, 39 au primit o opinie de audit favorabilă cu privire la plăţile lor din 2023. Cele 4 care nu au primit o opinie favorabilă
(tot 4 în 2022 şi 1 în 2021) sunt Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT), Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), Agenţia pentru Securitate Cibernetică (ENISA) şi Agenţia pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie (eu-LISA).

Pentru EIT, opinia cu rezerve a fost emisă din cauza nivelului estimat al erorilor în granturile pe care le-a gestionat agenţia. În cazul celorlalte trei, s-au constatat nereguli în procedurile de achiziţii publice sau în punerea în aplicare a contractelor, precizează sursa citată. Aceste agenţii ar trebui să acorde o atenţie deosebită normelor prevăzute în Regulamentul financiar, subliniază auditorii. În plus, aceştia atrag atenţia asupra deficienţelor procedurale din sistemele de gestiune şi de control. Este vorba, de exemplu, despre lipsa unor verificări adecvate înainte de autorizarea operaţiunilor
sau despre deficienţe în ceea ce priveşte competenţele delegate sau separarea sarcinilor.

“Unele agenţii ar trebui să îmbunătăţească şi respectarea termenelor legale pentru efectuarea plăţilor. Deşi suma totală plătită sub formă de dobânzi de întârziere a fost mică, frecvenţa plăţilor întârziate constatată în cadrul anumitor agenţii poate aduce atingere reputaţiei acestora. Anul acesta, Curtea şi-a completat activităţile recurente de audit cu o analiză a modelelor de finanţare ale celor 12 agenţii ale UE care colectează venituri proprii, fie în plus faţă de subvenţiile primite de la bugetul UE (ACER, AESA, ABE, ECHA, EIOPA, EMA, ERA, ESMA), fie ca sursă unică de finanţare (CdT, OCSP, EUIPO şi SRB). Cuantumul total al veniturilor proprii colectate de agenţiile UE – excluzând contribuţiile la Fondul unic de rezoluţie colectate de Comitetul Unic de Rezoluţie al UE – a fost de 1,1 miliarde de euro în 2023. Aceasta înseamnă aproximativ un sfert din bugetul combinat al tuturor celor 43 de agenţii ale UE pentru anul respectiv. Fluxurile de venituri variază (de exemplu, certificări, autorizări, contribuţii, taxe de înregistrare şi drepturi de proprietate intelectuală), iar modul în care sunt stabilite diferă de la o agenţie la alta”, precizează documentul publicat de ECA.

Potrivit Curţii de Conturi Europene, nu toate agenţiile în cauză au fost în măsură să identifice şi să comunice în mod clar, transparent şi separat costurile activităţilor care generează venituri proprii şi costurile activităţilor finanţate de la bugetul UE. Aceste costuri sunt însă importante pentru a îmbunătăţi procesul decizional şi, în special, pentru a se asigura că taxele sunt stabilite la niveluri care nu conduc la deficite sau excedente
semnificative.

Auditorii recomandă ca, în interesul clarităţii şi al unei transparenţe totale, fiecare agenţie care colectează venituri proprii să prezinte informaţiile relevante într-un mod uşor de înţeles în conturile sale anuale finale, în raportul său anual de activitate consolidat şi în documentul unic de programare.