De ce Air Schengen este ofensator pentru bulgari / Câți turiști merg cu mașina în Grecia comparativ cu totalul bulgarilor care zboară cu avionul

Cuvintele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, despre deschiderea parțială a zonei Schengen fără un control al pașapoartelor pentru Bulgaria doar pe calea aerului, nu numai că nu au reușit să-i mulțumească pe bulgari, ci chiar i-a jignit puțin. Iar liderul deputaților de la Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, Delian Peevski, a spus direct că acest lucru este insuficient, transmite 24Chasa, citată de Rador Radio România.

Cu o oarecare reținere, prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a numit propunerea Vienei „un pas în direcția corectă”, care oferă o oportunitate pentru negocieri. Air Schengen, însă, nu rezolvă în mod real nimic.

Economia nu va resimți nicio schimbare, iar pierderile de 1 miliard de leva pe an din cauza staționării camioanelor la granițe vor rămâne o povară. Și majoritatea bulgarilor care călătoresc pentru turism nu vor înțelege că Bulgaria este parțial în spațiul Schengen. Pentru că bulgarii care călătoresc cu avionul sunt de cinci ori mai puțini decât cei care merg cu mașina în Grecia vecină.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Și acești oameni vor continua să aștepte la cozi de kilometri. Statisticile arată că destinațiile cele mai preferate de bulgari din Uniunea Europeană pentru o vacanță sau un weekend prelungit sunt stațiunile grecești, unde ajung cel mai adesea cu transport propriu.

Și cu fiecare an care trece, cozile devin tot mai lungi, mai ales în weekend. Din februarie până în octombrie anul acesta, un total de 1.656.052 de bulgari au călătorit în Grecia. Coloanele de mașini au început de la 87.125 de oameni în februarie, pentru a ajunge la peste 244.000 în septembrie. 165.104 de oameni au prins ultimul scăldat în mare în Grecia în octombrie.

Spre comparație, de la începutul lui 2023 până la sfârșitul lunii noiembrie, aproape 1,2 milioane de bulgari au călătorit în cele mai dorite cinci țări din UE, adică cu 400.000 mai puțin decât în Grecia. Față de anul trecut, s-a înregistrat o creștere a numărului de bulgari care au trecut granița în direcția orașelor și stațiunilor grecești. În 2022, au fost 1. 320. 613. Adică turiștii sunt cu aproximativ 240.000 mai mulți într-un an. Tendința a fost sustenabilă încă din anii 1990.

Atunci bulgarul a „descoperit” Marea Mediterană, după ce în perioada socialistă a putut să meargă în vacanța de vară doar la Marea Neagră. Inițial, a început să-și petreacă vacanțele în stațiunile nordice din jurul orașelor Salonic, Kavala și pe insula Thassos. Ulterior, s-a relaxat pentru a ajunge în locuri și plaje mai îndepărtate.

Institutul Național de Statistică păstrează informații despre călătoriile din utimii 15 ani. Potrivit acestora, 1.709.510 de bulgari au intrat în Grecia în 2008. În același timp, călătorii pentru același an în cele mai dezirabile țări occidentale – Italia, Franța, Spania, Austria și Germania – sunt de două ori mai puține – 859.311.

În 2009, când s-au oprit toate construcțiile și investițiile din cauza crizei financiare, fanii Greciei au scăzut ușor la 1.583.369, iar în 2010 chiar mai mult – 899.357. După 2015, tendința a fost spre o creștere durabilă. În perioada pre-Covid 2019, erau 1.461.096 de persoane.

Cu aproximativ 200.000 mai puțini sunt bulgarii care au mers în cele mai vizitate cinci țări europene în același an, înainte de pandemie. Tendința este aceeași – o scădere din 2008 până în 2013 și apoi o creștere treptată. Și firește, în 2020, când granițele au fost închise și au existat restricții din cauza coronavirusului, călătoriile au scăzut. Interesul pentru vacanțele în Grecia și Uniunea Europeană revine treptat după 2021.

O parte dintre bulgarii care intră în Grecia sau în alte țări ale UE lucrează acolo. Statistica nu ia în calcul cine are un loc de muncă în străinătate și cine pleacă doar în excursie sau vacanță. Dar cei care și-au propus să câștige datorită standardului de viață mai ridicat călătoresc cel puțin o dată sau de două ori pe an. Iar pentru unii dintre ei, care trec granița cu Grecia cu mașini private, Air Schengen nu va rezolva nicio problemă.

La Bruxelles, însă, se pare că este agreată ideea Austriei. Comisia Europeană a susținut în repetate rânduri teza conform căreia Bulgaria și România sunt pregătite să devină membre ale spațiului Schengen. Acum, CE a confirmat că deja au loc discuții despre punerea în practică a Air Schengen, relatează site-ul Euronews.

„Acestea sunt evoluții pozitive. Lucrurile se mișcă într-o direcție pozitivă. Și asta este cu siguranță ceea ce este important în această etapă”, a declarat, recent, un purtător de cuvânt al Comisiei. Dar Bulgaria are nevoie de o soluție completă – atât pentru a stimula economia, cât și pentru a intra în Grecia fără cozi kilometrice. De fapt, și în România, întrucât conform statisticilor, după Grecia, bulgarii călătoresc cel mai mult în România. Deocamdată, însă, statul ofensator la granițe rămâne pentru majoritatea bulgarilor.

SURSA: 24chasa/ Rador Radio România / Traducerea: Mirela Petrescu