Miza economică uriașă a Ucrainei: uraniu, titan, fier, petrol, gaze și cărbune

Vladimir Putin Sursa foto: Facebook

Ucraina este unul din statele cu resurse importante: de la culturi agricole, pentru care este cunoscută drept „coșul Europei”, la sursă de energie dar și țară de tranzit a energiei. Însă Ucraina deține și rezerve importante de metale indispensabile pentru economia globală, precum fier sau oțel, dar și elemente mai rare, precum uraniu și titan.

Uraniu și titan

Ucraina, și în special Donbas, este liderul Europei în ceea ce privește rezervele de minereuri de uraniu, clasându-se pe locul șapte în lume. Țara ocupă locul al doilea la rezervele de minereu de titan în Europa, al doilea la nivel mondial în rezervele explorate de minereuri de mangan și al doilea în Europa în ceea ce privește rezervele de minereu de mercur, scrie Forbes.com.

Uraniul natural și uraniul slab îmbogățit pot fi folosite pe post de combustibil pentru reactoare nucleare de generare a energiei, reactoare de cercetare, producție militară de plutoniu și reactoare de propulsie navală. Uraniul foarte îmbogățit poate alimenta propulsia navală, reactoarele militare de producție de plutoniu și tritiu și poate acționa ca materie primă pentru producția de arme nucleare.

Aliajele de titan sunt printre cele mai comune metale utilizate în aplicații militare pentru orice, de la piese de avioane la carcase de rachete, blindaje, construcție de nave navale și nave spațiale.

Petrol 

Ucraina deținea 400 de milioane de barili de rezerve dovedite de petrol la începutul anului 2021.

Ucraina se bazează în mare măsură pe importuri pentru a-și satisface cererea de petrol și alte lichide. În 2020, importurile de petrol și alte lichide au atins aproximativ 70% din consumul de lichide al Ucrainei. Țara a produs doar 74.000 de barili pe zi de petrol și alte lichide.

Ucraina importă majoritatea produselor petroliere din Belarus, Rusia și Germania. Importurile de țiței, provenite din ce în ce mai mult din Azerbaijan și Kazahstan, furnizează singura rafinărie operațională a Ucrainei, instalația Kremenchug.

Ucraina este o țară de tranzit pentru exporturile de țiței ale Rusiei, care călătoresc în Slovacia, Ungaria și Republica Cehă prin ramura de sud a rețelei de conducte Druzhba, care transportă 400.000 b/zi.

La sfârșitul anului 2019, operatorul de conducte din Ucraina, Ukrtransnafta, a prelungit contractul cu Transneft din Rusia pentru a transporta țiței până în 2030. În 2020, aproximativ 244.000 b/zi din țițeiul Rusiei au călătorit prin Ucraina.

Gaz natural

Ucraina are o rețea masivă de transport de gaze, concepută în timpul erei sovietice pentru a transporta combustibil în Europa din câmpurile gigantice siberiene. Rusia a cheltuit miliarde de dolari construind noi legături pentru a-și ocoli vecinul după prăbușirea Uniunii Sovietice, dar Ucraina rămâne un pivot în securitatea energetică a Europei.

Gazul intră în Ucraina prin stațiile de la Sudzha și Sokhranovka, care se află la câteva ore distanță de regiunile separatiste și la granița dintre cele două țări. Apoi curge prin conducte prin Ucraina și mai departe în Europa prin națiuni, inclusiv Slovacia.

În timp ce aproximativ o treime din furnizarea de gaze a Rusiei către Europa trece de obicei prin Ucraina, volumele au fost recent în jur de 20%.

La începutul anului 2021, Ucraina deținea 39 de trilioane de metri cubi (Tcf) din rezerve dovedite de gaze naturale.

În 2019, consumul Ucrainei a totalizat aproximativ 1,0 Tcf de gaze naturale, o scădere de aproximativ 50% față de 2010. Producția internă de gaze naturale a atins peste 70% din consumul total, iar restul de 30% s-a bazat pe importuri.

Din punct de vedere istoric, Ucraina a primit majoritatea importurilor de gaze naturale din Rusia. Cu toate acestea, în urma anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea, Ucraina a oprit importurile directe de gaze naturale din Rusia și a înlocuit aceste importuri cu gaze naturale din țările europene. O mare parte din gazul natural importat din Europa provine însă din Rusia și călătorește în Ucraina prin fluxuri inverse din țările Europei Centrale și de Est.

Cu cea mai mare infrastructură de tranzit de gaze naturale din lume și proximitatea sa de Rusia, Ucraina a fost o țară de tranzit importantă pentru aprovizionarea Rusiei cu gaze naturale către țări din întreaga Europă.

Numeroase țări primesc gazul natural parțial sau exclusiv prin Ucraina, inclusiv Austria, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Moldova, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Turcia.

Două sisteme majore de conducte transportă gazul natural al Rusiei prin Ucraina până în Europa de Vest. Conducta Bratstvo (Frația), care provine din zăcământul de gaze naturale Urengoy, traversează din Ucraina în Slovacia și se împarte în două direcții pentru a alimenta țările din nordul și sudul Europei. Conducta Soyuz (Uniune), care provine din zăcământul de gaze naturale Orenburg, leagă conductele Rusiei de rețelele de gaze naturale din Asia Centrală și furnizează volume suplimentare țărilor din centrul și nordul Europei, cum ar fi Slovacia, Ungaria și România. O a treia conductă majoră prin Ucraina livrează gazul natural al Rusiei către țările balcanice și către Turcia.

Cărbune

Cărbunele reprezintă peste 90% din rezervele de combustibili fosili ale Ucrainei. În 2019, Ucraina avea 38 de miliarde de tone scurte de rezerve de cărbune și s-a clasat pe locul șase în lume pentru rezervele de cărbune după Statele Unite, China, India, Australia și Rusia.

Producția industrială și cererea de cărbune au încetinit și mai mult în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. Drept urmare, multe mine de cărbune mai mari și-au suspendat operațiunile la începutul anului 2020.

Ucraina produce atât cărbune termic, cât și cărbune cocsificat din bazinul de cărbune Donețk din estul Ucrainei, din bazinul de cărbune Lviv-Volyn din vestul Ucrainei și din bazinul de cărbune al Niprului din centrul Ucrainei.

Ucraina a început să se bazeze din ce în ce mai mult pe importurile de cărbune. În 2019, aproape jumătate (45%) din cărbunele consumat în Ucraina a fost importat, în creștere cu 27% față de 2010. În 2020, Rusia a fost sursa a 70% din importurile de cărbune ale Ucrainei, urmată de cărbunele din Statele Unite cu 20% și din Kazahstan la 8%.

Electricitate

În 2020, Ucraina a generat un total de 149 de miliarde de kWh/oră de energie electrică, cea mai mare parte fiind alimentată cu energie nucleară. Patru centrale nucleare cu 15 reactoare au generat peste 51% din totalul furnizării de energie electrică în 2020. Combustibilii fosili, în special cărbunele și gazele naturale, au reprezentat în mod tradițional o parte substanțială din producția de energie electrică. În 2020, combustibilii fosili au reprezentat 37% din producție. Contribuțiile din surse regenerabile și din alte surse au fost marginale. Cea mai mare companie privată de energie electrică din Ucraina, DTEK, are unele fabrici în părțile controlate de Ucraina din regiunile Donețk și Lugansk.

Alimente

Solurile bogate și fertile au ajutat Ucraina să devină al doilea cel mai mare transportator de cereale, iar regiunea Mării Negre să fie cunoscută drept coșul de pâine al lumii. Porumbul este concentrat în câmpuri în centru și nord, grâu și orz în sud și floarea-soarelui în est, arată datele guvernului SUA. Acestea sunt transportate în porturi pentru a fi vândute în Asia, Africa și Uniunea Europeană.

Porturile se află de-a lungul Mării Azov – care este legată de Marea Neagră printr-o strâmtoare care trece printre Rusia și Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014 – și pe coasta Mării Negre mai la vest. Porturile din sud-vest, Odesa, Pivdennyi, Mykolayiv și Chornomorsk, gestionează aproape 80% din exporturile de cereale ale Ucrainei, potrivit cercetătorului UkrAgroConsult.

Aproximativ 5% din exporturi sunt prin porturile Azov Mariupol, care se află în partea controlată de Kiev a regiunii Donețk și Berdyansk. Marea Azov este împărțită de Rusia și Ucraina.

Oțel și fier

Ucraina este un producător semnificativ de oțel. Oțelul țării reprezintă aproximativ o zecea parte din importurile Europei, așa că întreruperea fabricilor sau a transporturilor va înăspri piața deja tensionată de pe continent și va ajuta la menținerea prețurilor ridicate, după ce au atins un record anul trecut.

În 2017, Ucraina a fost al unsprezecelea cel mai mare exportator de oțel din lume. În 2018, Ucraina a exportat 15,1 milioane de tone metrice de oțel. Exporturile Ucrainei au reprezentat aproximativ 4% din totalul oțelului exportat la nivel global în 2018, pe baza datelor disponibile.

Printre producătorii cheie din Ucraina se numără Metinvest BV, care are facilități în centrul industrial al națiunii, inclusiv locații de lângă râul Nipru și două fabrici majore în Mariupol. Țara a pierdut mai multe facilități în regiunile Donețk și Lugansk când o parte din provincii au fost confiscate de separatiștii susținuți de Rusia.

Gigantul oțelului ArcelorMittal SA deține cea mai mare fabrică din Ucraina, în orașul central Kryvyi Rih. Ferrexpo Plc este al treilea cel mai mare producător de pelete de minereu de fier din lume – un produs de calitate superioară utilizat în fabricarea oțelului – și are toate operațiunile în Ucraina, la aproximativ 350 de kilometri sud-est de Kiev. Producătorul de țevi fără sudură Interpipe are și o fabrică în est, la Dnipro.

United Co. Rusal International PJSC are o fabrică de alumină în Nikolaev, pe coasta de sud a țării. S-a deschis în 1980 și are o capacitate de 1,7 milioane de tone, potrivit site-ului Rusal.

Aproximativ 60% din metalele feroase ale Ucrainei care sunt exportate pe mare trec prin porturile Odesa, Pivdennyi, Mykolayiv și Chornomorsk, potrivit autorității portuare a țării. Aproximativ o cincime este exportată de la Mariupol.

Sursa foto: Facebook

Comentarii

  1. Bai desteptii lu’ macrou prajit mai duceti-va si pe la scoala! Sfertodoctilor, dupa ce ca plagiati articolele altora, mai veniti si cu o traducere de rahat, facuta cu Goagal, in care inventati tari precum “Curcan” in loc de Turcia.

    “Numerele țări primesc gazul natural parțial sau exclusiv prin Ucraina, inclusiv Austria, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Moldova, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Curcan. ”
    Si mai sunt si alte gherle in text…

    • Mulțumim pentru atenționare, am corectat greșeala. Din dorința de a acoperi cât mai mult un subiect „fierbinte” și din grabă mai au loc și astfel de erori. Iar articolul este o traducere din presa internațională, o practică foarte obișnuită, nu un plagiat.

  2. Curcan ori guguștuc, suntem far’ de Dumnezeu. L am parasit cu mult timp inainte. Si va mirati ca se ntampla ce se ntampla.
    Covidu’ a fugit ca prin farmec, alergat de tancuri si exod. Iar noi traim in intunericul pacatelor noastre. Bine asa, putem mai mult !!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *