De ce resping bulgarii modelul săptămânii de lucru de patru zile

Discuțiile privind reducerea săptămânii de lucru, deja testată în unele părți ale Europei, se confruntă cu o puternică rezistență în Bulgaria. Ideea reducerii săptămânii de lucru la patru zile este ferm respinsă de organizațiile patronale, potrivit unui sondaj BTA, citat de Novinite.

Dezbaterea a fost declanșată după ce Grecia a introdus un proiect de lege care ar permite părinților să lucreze patru zile, dar cu ture prelungite de 10 ore în loc de cele opt standard.

În prezent, legislația bulgară stabilește săptămâna de lucru la cinci zile și 40 de ore. Împreună cu Grecia, Bulgaria înregistrează cele mai lungi ore de lucru efective din Uniunea Europeană, în timp ce se situează pe ultimul loc în ceea ce privește ponderea angajaților care lucrează ore suplimentare. În același timp, productivitatea muncii din Bulgaria rămâne cea mai scăzută din UE – doar 56,8% din media blocului.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Maria Mincheva, vicepreședinta Camerei Industriale Bulgare (BIC), a susținut că țara nu este pregătită pentru un model de patru zile. Ea a subliniat scăderea forței de muncă și îmbătrânirea populației, subliniind că un număr mai mic de ore ar însemna o producție mai mică. Potrivit acesteia, Bulgaria nu dispune de nivelurile necesare de automatizare și digitalizare care ar permite angajaților să lucreze mai puțin fără a reduce producția.

O poziție similară a fost exprimată și de Kiril Boshev, vicepreședinte al Asociației Capitalului Industrial (AIKB). El a explicat că reducerea săptămânii de lucru fără modificarea numărului de ore ar duce la o scădere imediată a productivității cu 20%, o pierdere pe care angajatorii nu și-o pot permite. În opinia sa, acest lucru ar afecta activitatea economică, ar reduce veniturile bugetare și ar duce la reducerea locurilor de muncă. Boshev a respins, de asemenea, propunerea greacă de patru zile cu ture de 10 ore, afirmând că „oamenii nu sunt roboți” și că angajații ar fi prea epuizați pentru a lucra eficient în ultimele ore ale unor zile atât de lungi.

Sindicatele sunt, de asemenea, prudente. Alexander Zagorov, secretar confederal al Confederației Sindicatelor Podkrepa, a subliniat că orice reformă a săptămânii de lucru necesită un dialog amplu cu lucrătorii. El a avertizat că angajatorii s-ar confrunta cu provocări serioase în reorganizarea programelor de lucru și a sistemelor de raportare. Mai mult, a adăugat el, angajații din Bulgaria nu solicită în mod activ o săptămână de patru zile.

Cu toate acestea, există exemple izolate de companii care testează modelul săptămânii de lucru mai scurte, a declarat Todor Kapitanov, vicepreședinte al Confederației Sindicatelor și Angajatorilor din Bulgaria. Aceste experimente păstrează de obicei salariile neschimbate. Cu toate acestea, succesul unor astfel de aranjamente depinde de tipul de muncă prestată. Kapitanov a remarcat că companiile bulgare se confruntă deja cu o penurie de forță de muncă, cerând adesea angajaților să îndeplinească mai multe roluri, ceea ce face ca întreprinderile să fie reticente în a reduce numărul de zile lucrătoare. El a susținut că obstacolele nu sunt în primul rând de natură juridică – Codul muncii permite deja aranjamente flexibile –, ci mai degrabă legate de piață, deoarece angajatorii nu sunt siguri cum să compenseze orele pierdute într-o piață a muncii restrânsă.