Deficitul de angajați, pe domenii și regiuni. INS: În anul 2022, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 45.100. Aproape un sfert au fost în Industrie, iar un alt sfert se concentrează în sectorul bugetar

În anul 2022, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 45.100, în creştere cu 2.400  faţă de anul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică. Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost 0,90%, în creştere cu 0,04 puncte procentuale faţă de anul precedent. În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante,  iar sectorul bugetar a deținut 23%.

În anul 2022, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (1,76%), în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,59%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,50%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (11.100  locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,02%.

Sectorul bugetar a deținut 23,0% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţie publică (4.800 locuri vacante), urmate de sănătate şi asistenţă socială (4.200 locuri vacante), respectiv învăţământ (1.400 locuri vacante). La polul opus, cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (0,25%), respectiv în industria extractivă (0,27%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai scăzute valori în tranzacţii imobiliare, alte activităţi de servicii şi industria extractivă (100 locuri de muncă vacante pentru fiecare în parte).

Anul 2022 comparativ cu anul 2021

Faţă de anul anterior, în majoritatea activităţilor economiei naţionale s-au înregistrat creşteri ale celor doi indicatori. Astfel, cele mai semnificative creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (+0,47 puncte procentuale), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+0,43 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri s-au observat în industria prelucrătoare (+1.800 locuri vacante), urmate de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, respectiv transport şi depozitare (+700 locuri vacante pentru fiecare în parte). La polul opus, cele mai semnificative scăderi, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială (-0,50 puncte procentuale, respectiv -1.700 locuri vacante), respectiv în administraţie publică (-0,26 puncte procentuale, respectiv -800 locuri vacante.

Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii. În anul 2022, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale s-a evidenţiat în rândul ocupaţiilor de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,19%), urmate de ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,16%). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai mari valori s-au observat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (13.300 locuri vacante), respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (6.400locuri vacante).

La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,43%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,47%, respectiv 1,7 mii locuri vacante).

Comparativ cu anul 2021, cele mai mari creşteri ale ratei medii anuale au fost în ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,16 puncte procentuale), urmate de cele de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,09 puncte procentuale). Relativ la numărul mediu anual al locurilor de muncă cele mai relevante creşteri s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2, respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+800 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

La polul opus, în ceea ce priveşte rata medie anuală, diminuări mai relevante s-au observat în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,07 puncte procentuale) și de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,05 puncte procentuale), această din urmă grupă majoră de ocupaţii cunoscând și cea mai semnificativă scădere a numărului mediu anual al locurilor de muncă (-0.2 mii locuri de muncă vacante).

Harta locurilor de muncă vacante

În anul 2022, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale s-au înregistrat în regiunea Bucureşti -Ilfov (1,30%), urmată de regiunile Vest (1,09%), Nord-Vest (0,87%) și Sud-Est (0,86%). În profil teritorial, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea Bucureşti-Ilfov (15.300 locuri vacante), care a reprezentat circa o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga ţară.

Regiunile Nord-Vest (6.000 locuri vacante), respectiv Vest (5.200 locuri vacante) au însumat aproape o pătrime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii ţări. La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,48%, respectiv 1900 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Muntenia (0,64%, respectiv 3.600 locuri vacante).

Comparativ cu anul precedent, rata medie anuală a înregistrat creşteri în regiunea Sud-Est, respectiv în regiunea Sud-Vest Oltenia (+0,11 puncte procentuale pentru fiecare în parte), iar în ceea ce priveşte mediu anual al locurilor de muncă vacante, creșteri relevante sau evidenţiat în regiunea Bucureşti-Ilfov (+1.300locuri vacante), respectiv în regiunea Sud-Est (+700 locuri vacante).

La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, scăderi mai semnificative s-au observat în regiunea Sud-Muntenia (-0,08 puncte procentuale, respectiv -400 mii locuri vacante), urmată de regiunea Nord-Vest (-0,05 puncte procentuale, respectiv -200 locuri vacante).