Deficitul României rămâne cel mai ridicat din UE, deși a scăzut la 8,7% din PIB în trimestrul doi

Deficitul guvernamental ajustat sezonier a crescut în Uniunea Europeană de la 2,8% din PIB în primul trimestru din acest an la 2,9% din PIB în perioada aprilie-iunie 2025, în timp ce în zona euro s-a menţinut la 2,7% din PIB, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) și citate de Agerpres.

În România, deficitul a scăzut de la 10,3% din PIB în ultimele trei luni din 2024, până la 8,8% din PIB în primul trimestru din acest an şi la 8,7% din PIB în perioada aprilie-iunie 2025, dar România este în continuare statul membru UE cu cel mai mare deficit. Alte ţări cu o pondere ridicată în PIB a deficitului în trimestrul doi din acest an sunt: Polonia (8,5%), Franţa (5,4%), Belgia (4,9%) şi Austria (4,5%). Statele membre UE care au raportat excedent sunt Cipru (3,6%), Danemarca (2,9%), Grecia (2,7%), Irlanda (1,2%) şi Portugalia (0,7%).

Eurostat a publicat marţi şi raportul privind datoria publică brută a ţărilor membre UE la finalul trimestrului doi din 2025. Conform acestor date, raportul datorie-PIB a crescut în zona euro până la 88,2%, de la 87,7% în primul trimestru din 2025, iar în UE a crescut de la 81,5%, până la 81,9%.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Comparativ cu trimestrul doi din 2024, raportul datorie-PIB a crescut în zona euro de la 87,7% la 88,2%, şi în UE de la 81,2% la 81,9%, în perioada aprilie-iunie 2025. În România, raportul datorie-PIB a crescut la 57,3% în trimestrul doi din 2025, de la 55,9% în primele trei luni din acest an şi 51,5% în trimestrul doi din 2024.

În UE, cel mai ridicat raport datorie-PIB la finalul trimestrului doi din 2025 se înregistra în Grecia (151,2%), Italia (138,3%), Franţa (115,8%), Belgia (106,2%) şi Spania (103,4%), iar cel mai redus în Estonia (23,2%), Luxemburg (25,1%), Bulgaria (26,3%) şi Danemarca (29,7%).

Comparativ cu primul trimestru din acest an, 15 state membre UE au raportat creşterea raportului datorie-PIB la finalul trimestrului doi din 2025, iar 12 un declin. Cele mai mari creşteri au fost în Finlanda (4,3 puncte procentuale – pp), Letonia (2,7 pp), Bulgaria (2,6 pp), Portugalia (1,8 pp), Franţa (1,7 pp) şi România (1,4 pp), iar cel mai semnificativ declin în Lituania (minus 1,4 pp), Irlanda (minus 1,2 pp), Grecia şi Luxemburg (ambele cu minus 1,1 pp).

Comparativ cu trimestrul doi din 2024, raportul datorie-PIB a crescut în 16 state membre UE, iar 11 au înregistrat un declin. Cele mai mari creşteri au fost în Finlanda (7,8 pp), Polonia (6,1 pp), România (5,8 pp), Bulgaria (4,3 pp), Franţa (3,5 pp), Slovacia (2,7 pp), Italia (2,3 pp) şi Letonia (2 pp). iar cel mai semnificativ declin în Grecia (minus 8,9 pp), Irlanda (minus 7,2 pp), Cipru (minus 6,5 pp), Danemarca (minus 3,5 pp) şi Portugalia (minus 2,3 pp).