Disputa momentului: Retragerea facilităților fiscale pentru IT-ști, lucrătorii din construcții sau cei din HORECA

digitalizare, calculator, cod, programare

Cum ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a anunțat marți că are în lucru varianta eliminării excepțiilor de la plata impozitului și a contribuțiilor pe venit în domenii precum IT-ul, cercetarea, HORECA sau construcțiile, s-au stârnit imediat discuții asupra eliminării acestor facilități.

„Toate excepțiile de la plata impozitului pe venit și la plata contribuțiilor pe venit, plus excepțiile la plata impozitelor și taxelor locale, sunt undeva la 3% din PIB. E o sumă foarte mare. Este o chestiune de echitate, corectitudine. Unii plătesc, alții nu (…) Este o variantă, mă refer la toate excepțiile. De altfel avem și critici din partea Comisiei și altor organisme internaționale”, a spus Vîlceanu.

Dar, acesta a mai spus că o eventuală decizie va fi luată după discuții cu reprezentanții sectoarelor respective: „Toate lucrurile trebuie discutate înainte. Nu suntem adepții unei politici impuse, discutăm cu industria și apoi vedem”.

Reacțiile nu au întârziat să apară.

„Este o problemă veche de câțiva ani. Ordonanta 114 a apărut în 2018, iar noi am acționat pentru a prezenta efectele ordonanței. Numărul contractelor de munca a crescut cu 60.000, pentru că mulți au intrat în legalitate. Avem documente de la ANAF conform cărora încasările au crescut cu 12,6%, cu toate facilitățile fiscale acordate. Dar modul în care privesc lucrurile politicienii sunt cumva de contabilitate primara. Ar fi o catastrofă dacă aceste facilități ar fi anulate. Premierul Cîțu a zis că lucrurile vor fi uniformizate în timp și la Construcții și la IT, și ne-a promis că va avea o discuție cu noi săptămâna viitoare. Probabil că nu este normal să existe sectoare cu tratament preferențial, dar sectorul constructiilor a fost declarat sector strategic pentru economie. Mai mult, România are investiții programate inclusiv prin PNRR care nu se vor putea face din cauza crizei de muncitori”, spune Adriana Iftime, președinte Patronatului Societăților de Construcții (PSC) pentru Economedia.

De altfel, primul care s-a exprimat contra facilităților fiscale este fostul președinte PNL, Ludovic Orban, în 2019, care susținea că că nu i se pare normal ca cei care lucrează în IT să fie scutiţi de plata impozitului pe venit. „Orice venit trebuie impozitat. Nu poţi să creezi facilităţi fiscale care îmbracă forma unor privilegii”, a spus Orban.

Și atunci, răspunsul a venit imediat. De data asta de la deputatul USR Cătălin Drulă, care scria pe Facebook următoarele:

„Eliminarea facilităţilor fiscale pentru ITişti ar fi o imensă prostie cu efect economic net negativ:

1. Ar muta în buzunarul statului nişte bani care altfel rămân în economia privată. ITiştii cheltuiesc acei bani (pe care i-ar lua statul) pe servicii şi bunuri susţinând alte industrii. Statul pe de altă parte face ce-aţi văzut în reportajele Recorder despre PNDL.

2. Ar lovi în competitivitatea unei industrii unde costul principal este cel cu forţa de muncă. Asta înseamnă mai puţine centre de dezvoltare deschise în România, relocări, locuri de muncă lipsă.

3. Ar însemna mai multă emigrare decât acum (“brain drain”). Locurile de muncă din Vest devin şi mai atractive prin comparaţie.

Efectul net ar fi mai puţini bani pentru bugetul de stat (deci exact invers decât cel urmărit) şi mai puţini bani în economia privată.

De ce am vrea să luăm tesla şi să ne lovim în felul ăsta?”, conchidea preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, deputatul USR Cătălin Drulă.

Contra facilităților fiscale pentru anumite categorii s-a exprimat și premierul Cîțu, dar și specialiști în fiscalitate precum avocatul Gabriel Biriș.

Facilitățile fiscale pe care vrea să le elimine Guvernul

Potrivit ultimelor cifre disponibile, principalele sectoare afectate de potențiala eliminare a facilităților fiscale, Construcțiile și IT-ul au circa 325.000 de angajați, după anumite surse, 416.000 după altele și, respectiv, 220.000.

Conform PwC, orice discuție despre schimbarea legislației fiscale ar trebui să aibă loc pe principiile echității, transparenței și predictibilității. Conform obiectivelor din PNRR în domeniul fiscal, apărute public, guvernul are în vedere: o analiză amplă a sistemului fiscal pentru a identifica distorsiuni și zone din care statul să obțină venituri, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale, înghețarea numărului de bunuri și servicii la care statul percepe cote reduse de TVA  (de 9%) sau cote foarte reduse de TVA  (5%), retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale, revizuirea principiilor impozitării proprietăților, în principal în ce privește regimurile diferite de impozitare în funcție de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridice.

De scutirea de la impozitul pe venit beneficiază salariații din IT, cercetare-dezvoltare și inovare, HoReCA și construcții. Este nevoie de o evaluare temeinică a efectului acestor facilități în ansamblu, atât din perspectiva bugetului, cât și a contribuției lor la PIB, înainte de a fi luată orice decizie.

De exemplu, ponderea sectorului IT în PIB a urcat de la 4,4% în 2010 la 7% în 2020, în timp ce pentru domeniul cercetare-dezvoltare, România alocă în jur de 0,5% din PIB, conform Eurostat, de 4 ori mai puțin decât media statelor membre. Având în vedere că viitorul economiei depinde de capacitatea de a crea produse și servicii cu valoare mare, facilitățile fiscale ar avea rolul de a sprijini companiile care vor să dezvolte aceste activități.

De asemenea, impozitul pe venit este de 5% pentru veniturile din dividende, 3% pentru venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (impozitarea survenind doar peste plafonul neimpozabil de 450.000 lei), cote progresive de impozitare care pornesc de la 1% pentru veniturile din jocuri de noroc.

Salariații din sectorul construcțiilor beneficiază și de scutire pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate și o reducere a contribuției de asigurări sociale (pensie) până la 21,25%.

Pentru veniturile din activitățile independente, drepturi de proprietate intelectuală, chirii, investiții, activități agricole, alte surse, contribuțiile sociale se aplică plafonat, respectiv la o bază care nu  depășește  plafonul anual de 12 salarii minime brute pe țară.

În cazul drepturilor de autor se acordă scutire de la contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate dacă persoanele care le realizează sunt și salariate.

De facilități fiscale dispun și cei circa 150.000 de angajați din HORECA, care nu plătesc impozit pe venit.

Sursa foto: Pixabay

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *