DOCUMENT Ce prevede proiectul reformei lui Bolojan: reducerea posturilor în primării, consilii județene și prefecturi / Scăderea salariilor în primăriile neviabile economic / Fără permis dacă nu ai plătit amenda / Cumpărarea unui imobil sau a unei mașini, condiționată de plata taxelor locale

Proiectul de reformă în administrația locală și centrală consultat de G4Media prevede scăderea cu 30% a posturilor din primării și consiliile județene (adică 10% din posturile ocupate efectiv), cu 25% din prefecturi, dar și mai multe instrumente prin care primarii își pot colecta mai eficient taxele datorate de locuitori.

Proiectul, care mai poate fi modificat, urmează să fie adoptat de guvern în această săptămână. După aceea, guvernul condus de Ilie Bolojan își va asuma răspunderea în fața Parlamentului.

Proiectul integral:

Proiect Lege Reforma Administrației Locale și Centrale 

Vezi mai jos principalele prevederi din proiect:

Posibilitatea ca un funcționar la primărie să fie angajat cu jumătate de normă:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

28. După articolul 378, se introduce un nou articol, art. 3781 cu următorul cuprins:
„Exercitarea raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale
Art. 3781 – (1) Funcțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (3) pot fi ocupate în baza unui raport de serviciu cu timp parțial și în alte situații decât cele prevăzute la art. 378 alin. (1) și (2), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) atribuțiile corespunzătoare unei funcții publice cu o durată normală a timpului de muncă pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă;
b) nu sunt afectate interesele autorităţilor administraţiei publice locale sau al instituţiilor publice subordonate acestora, după caz.

Dispare funcția de inspector guvernamental

Dispariția unor structuri birocratice din ministere și agenții guvernamentale, prin creșterea numărului de posturi de execuție aferente acestor structuri (serviciu, direcție și direcție generală):

31. La articolul 391 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Structura funcțională a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuţie;
b) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuţie;
c) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuţie.”

Scade numărul de posturi de la cabinetele premierului, miniștrilor, primarilor și președinților de consilii județene:

53. Articolul 546 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 546 – Numărul de posturi din cadrul cabinetului şi cancelariei
Numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei este:
a) 5 posturi pentru cabinetul prim-ministrului (de la 9 în prezent)
b) 5 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat; ( de la 6 în prezent)
c) 3 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu;
d) 3 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului şi şefului Cancelariei Prim-Ministrului;
e) 3 posturi pentru cabinetul ministrului delegat;
f) 1 post pentru cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat şi asimilatului acestuia din cadrul ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului şi consilierului de stat;
g) 1 post pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat;
h) 4 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului Bucureşti;
i) 4 posturi pentru cabinetul preşedintelui consiliului judeţean şi primarilor unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale cu o populație peste 100.000 de locuitori;
j) 3 posturi pentru cabinetul primarilor de comună, oraș sau municipiu cu o populație între 30.000 – 100.000 de locuitori;
k) 2 posturi pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu populație între 10.000 – 30.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație între 30.000 – 100.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație de peste 100.000 de locuitori, viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, viceprimarilor generali ai municipiului București, vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, precum și pentru cancelaria prefectului;
l) 1 post pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație mai mică de 10.000 de locuitori și viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație între 10.000 – 30.000 de locuitori.”

Primăriile pot decide să închidă total sau parțial sălile de jocuri de noroc sau să le suprataxeze

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
După articolul 18 se introduce un nou articol, art. 181, cu următorul cuprins:
„Art. 181. (1) Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot desfășura activități de jocuri de noroc.
(2) În cazul în care consiliul local decide ca pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă să se desfășoare activități de jocuri de noroc, acestea sunt condiționate de obținerea, în prealabil, a autorizației anuale de funcționare.
(3) În vederea obținerii autorizației de funcționare prevăzută la alin. (2) operatorul economic depune copii de pe licența de organizare a jocurilor de noroc și documente cu privire la spațiului propus pentru organizarea activității. Autorizația de funcționare prevăzută la alin. (2) se acordă sau se respinge prin hotărâre a consiliului local, pe baza criteriilor stabilite prin regulament propriu, cu respectarea priorităților de dezvoltare locală, a normelor de protecție a ordinii și a sănătății și siguranței publice.
(4) Autoritatea administrației publice locale stabilește, prin hotărâre a consiliului local:
a) zonele în care activitățile de jocuri de noroc pot fi desfășurate;
b) cuantumul taxei locale datorate pentru obținerea autorizației de funcționare, calculată în funcție de suprafața, exprimată în metri pătrați, a spațiului în care se desfășoară activitatea.

Crește impozitul pentru construcțiile fără autorizație:

1. La articolul 460, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alin.(11)-(12), cu următorul cuprins:
„(11) Pentru lucrările realizate cu autorizație de construire, valoarea de impozitare se calculează în raport cu informațiile cuprinse în anexa la cererea pentru emiterea autorizației de construire și/sau proiectul anexat la autorizația de construire.
(12) Pentru lucrările realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor edificate anterior datei de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafața clădirii executate și se stabilește un impozit majorat cu o cotă de 100% față de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării.”

„(4) Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora în evidențele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia. În situația nedeclarării clădirii, de către proprietar, valoarea impozitului stabilit de către organul fiscal local se majorează succesiv, cu 30% pentru fiecare interval de întârziere sau fracție de interval de 6 luni de întârziere, calculat după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), aplicat la valoarea impozitului stabilit inițial. Majorarea se aplică pentru anul fiscal pentru care se stabilește impozitul.”

Autoritățile pot folosi drone pentru a găsi clădirile nedeclarate de proprietari.

La articolul 461, după alineatul (9), se introduc cinci noi alineate, alin. (91)-(95) cu următorul cuprins:
„(91) În vederea identificării clădirilor edificate cu sau fără autorizație de construire și neînscrise în evidențele fiscale, autoritățile administrației publice locale efectuează inspecții atât pe teren prin inspectori privind disciplina în construcții sau inspectori fiscali, cât și pe baza de imagini satelitare, fotogrametrie sau prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord (drone), putând solicita și date și informații de la Centrul Național de Cartografie, instituție subordonată Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Folosirea dronelor se face cu avizul instituțiilor care asigură respectarea drepturilor garantate inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Imaginile obținute pot fi utilizate ca probe pentru aplicarea sancțiunilor privind disciplina în construcții, în condițiile legislației privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și pentru impunerea din oficiu a clădirilor în condițiile prevederilor art. 7, art. 106 și art. 107 din Legea nr. 207/2015 privind codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
(92) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiile subordonate asigură verificarea tehnică a calității lucrărilor de aerofotografiere și fotogrammetrie și recepționează, pentru conformitate tehnică, datele utilizate, înainte de transmiterea acestora, pentru verificare și integrare, potrivit alin.(93).

Un cumpărător care vrea să achiziționeze un imobil sau o mașină trebuie să facă dovada că și-a plătit toate impozitele locale.

La articolul 159, după alineatul (51), se introduce un nou alineat, alin. (52), cu următorul cuprins:
„(52) Pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport, cumpărătorii ce dobândesc bunurile trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz. Prezentarea certificatelor de atestare fiscală poate fi înlocuită de verificarea, pe cale electronică, a situației obligațiilor fiscale datorate.”

Numele datornicilor vor fi făcute publice:

„(1) Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor, persoane fizice și persoane juridice, care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.”

Se modifică și Codul Rutier, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, astfel încât un șofer își poate redobândi permisul doar dacă și-a plătit amenda.

După articolul 1041 se introduce un nou articol, art. 1042, cu următorul cuprins:
„Art. 1042 – La finalizarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, pentru a intra în posesia permisului de conducere, titularul acestuia prezintă dovada achitării tuturor obligațiilor de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale care le-au fost aplicate în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie potrivit prezentului act normativ datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul. În cazul în care nu are domiciliul în România, titularul permisului de conducere prezintă dovada achitării doar a amenzii aplicate pentru săvârșirea contravenției care a determinat suspendarea dreptului de a conduce.”

Primăriile de localități cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii

Indemnizația pentru persoanele cu handicap și venitul minim de incluziune pot fi executate silit de primării dacă persoanele care le primesc nu își plătesc taxele și impozitele locale

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi este interzisă stabilirea de către autoritățile administrației publice locale a oricărei taxe locale sau taxe speciale pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală, precum și a adeverințelor necesare eliberării cărții de identitate

Organele fiscale locale pot cesiona creanțele fiscale și bugetare către executori judecătorești sau către operatori economici specializați în recuperarea creanțelor, în vederea colectării acestora.

Scad salariile pentru primăriile care nu își acoperă cheltuielile de funcționare

Începând cu 1 mai 2026, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul de specialitate al primarilor și din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea autorităților administrației publice locale care nu își pot acoperi cheltuielile salariale din veniturile proprii provenite din impozite și taxe locale, salariile de bază se stabilesc pe baza grilelor de salarizare pentru administrația publică locală aprobate prin hotărâre a guvernului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Primăriile nu mai plătesc cheltuielile de funcționare pentru centrele militare 

Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale centrelor militare din raza de activitate a consiliilor județene/locale și ale sectoarelor municipiului București se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Scade numărul de posturi în primării

Art. XL. (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, stabilit pentru anul 2025 potrivit art. III alin. (81) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi pct. 1 din anexa la respectiva ordonanţa de urgenţă și luând în considerare populația comunicată de Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2024, se reduce cu 30%. În cazul nerespectării, direcțiile generale ale finanțelor publice / administrațiile județene ale finanțelor publice, în termen de maximum 10 zile, sistează alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit.

a) reducerea cu 30% a numărului de posturi de la pct. 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate.

Scade numărul de posturi în prefecturi

Art. XLV. – (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, numărul total de posturi pentru instituțiile prefectului, aprobat potrivit art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 906/2020 pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, se reduce cu 25%, cu excepția posturilor serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor. Procedura de reorganizare a instituțiilor prefectului se definitivează până cel târziu 1 martie 2026.