Sursa: RBL
Parlamentul European a adoptat joi, cu o largă majoritate, Rezoluţia pentru tineri, raportor fiind eurodeputatul USR Dragoş Pâslaru. Ca efect concret, stagiile de internship desfăşurate atât în sistemul public, cât şi în cel privat ar putea fi plătite. Dragoş Pâslaru a vorbit despre problemele de anxietate în rândul tinerilor, probleme acutizate de pandemia de coronavirus. ”Ideea de sănătate mintală este un stigmat în România. Dacă te duci să te tratezi la cap, cum avem noi în vocabular, este ceva foarte rău”, a spus Pîslaru.
”Scopul ar fi să evităm o generaţie pierdută. În Rezoluţie se menţionează în mod direct lucruri care ţin de integrarea pe piaţa muncii. Una dintre măsurile-fanion pe care le-am pus pe masă este cea legată de faptul că internship-urile nu ar mai trebui să fie neplătite, aceasta fiind o formă care poate ajunge până la exploatarea tinerilor care muncesc pe degeaba.
Discutăm de un cerc vicios: în momentul în care un tânăr termină studiile, nu are suficientă experienţă pentru a putea să se angajeze. Pe de altă parte, nici nu-şi poate permite să facă un stagiu neavând niciun fel de venit. Noi am introdus cerinţa unui cadru legal din partea Comisiei Europene, care să reglementeze nevoia de a plăti internship-urile.
Există state membre care de ceva vreme au descurajat munca voluntară. Acolo unde este muncă neplătită, este voluntariat. Dar stagiarii muncesc, chiar dacă n-au calificarea persoanelor care sunt alături de ei în birou. Până acum, accepţiunea era că muncim şi primim în schimb experienţa respectivă, dar nu cred că dacă eu muncesc şi primesc o scrisoare de recomandare la final din partea companiei suntem chit.
Aici este schimbarea de paradigmă la nivel european. Spre exemplu, în Parlamentului European, nivelul maxim de internship este de 1.400 de euro pe lună, în timp ce nivelul minim este de 900 de euro. Sunt valori sub nivelul de consiliere”, a spus eurodeputatul USR Dragoş Pîslaru la o conferinţă organizată de reprezentanţa Parlamentului European în România.
Întrebat cât de receptiv ar putea fi Parlamentul României pentru a transforma Rezoluţia Parlamentului European în lege, Dragoş Pîslaru a răspuns: ”Eu sper că ceea ce facem la nivel european, ca de obicei, dă tonul. În Belgia avem o decizie judecătorească care a condamnat stagiile neplătite, acum discuţia a ajuns în Parlamentul European. Rezoluţia este la nivel de recomandare, dar care trebuie să aibă totuşi o urmare legislativă.
Deci Comisia Europeană trebuie să preia stindardul, ştafeta. În Parlamentul European, fiecare membru are posibilitatea să ofere aceste stagii plătite. M-aş aştepta ca şi Parlamentul României să facă acelaşi lucru, pentru că nu e ca şi cum le-ar lipsi resursele să aducă tineri pentru a-i face să înţeleagă procesul legislativ din România”.
Dragoş Pîslaru crede că stagiile de internship plătite i-ar ajuta exact pe tinerii vulnerabili, care vin din medii defavorizate sau pe cei care nu beneficiază de sprijinul părinţilor.
”Dacă poţi să-ţi permiţi un stagiu numai dacă ai părinţi care pot să-ţi plătească cazare şi masă, asta înseamnă că exact cei care au cea mai mare nevoie de ajutor – cei vulnerabili, cei din mediul rural – nu o să-şi poată permite niciodată o chirie în Cluj sau în Bucureşti.
Sunt un tânăr din mediul rural, am terminat facultatea şi vreau să intru pe piaţa forţei de muncă, vreau să fac un stagiu. De unde să-mi permit să plătesc cazarea şi masă într-un oraş unde chiriile sunt o sumă importantă? Încercăm să creăm această punte între sfârşitul parcursului educaţional şi zona de parcurs profesional. Datele ne arată că şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 20-25%”, a spus eurodeputatul USR.
Dragoş Pîslaru a atras atenţia că, potrivit statisticilor, aproape doi din trei tineri europeni suferă de o formă de anxietate sau depresie, probleme acutizate şi mai mult de pandemie.
”Tinerii nu se aşteaptă la pomeni. Au idei, energie şi sunt la început de drum. Însă dacă mergem mai departe de optimismul tinerilor, cifrele arată clar că tinerii au ratat oportunităţi de educaţie, de formare şi de angajare. Chiar dacă şomajul nu e atât de mare, pentru că Comisia Europeană a reacţionat rapid prin mecanisme financiare, din păcate şomajul în rândul tinerilor este în continuare o realitate care începe să se accentueze.
Pe lângă problemele legate de locurile de muncă cu care eram obişnuiţi şi înainte, ce avem acum este faptul că aproape doi din trei tineri suferă de o formă de anxietate sau depresie, pe care nu le recunosc. Acest lucru a fost cu atât mai accentuat pentru tinerii deja marginalizaţi.
Dacă cuplăm lipsa de predictibilitate pe piaţa muncii, unde tinerii îşi găsesc greu un loc de muncă, cu ideea de anxietate, de nesiguranţă, pe care le-a indus şi pandemia, vedem că riscul cel mai mare este de polarizare a societăţii, în care tinerii să cadă în zona de persoane vulnerabile, să fie atraşi de mesaje menite să le atragă furia, deziluzia sau dezamăgirea. Pe de o parte, discutăm despre a susţine tinerii. Pe de altă parte, discutăm despre viitorul democratic al UE”, a explicat europarlamentarul USR.
La începutul anului 2021, conform Eurostat, România era pe locul doi în rândul ţărilor în care pandemia a afectat capacitatea de angajare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani.
”Deci pentru România este cu atât mai important să înţelegem că tema aceasta este vitală, asta şi pentru că la noi în ţară ideea aceasta de sănătate mintală, de a merge către un psiholog, poate chiar către un psihiatru, are şi un stigmat, este o temă peiorativă: dacă te duci să te tratezi la cap, cum avem noi în vocabular, este ceva foarte rău. Nu avem deschiderea către consiliere pe care o au alte state UE”, a conchis Dragoş Pîslaru.
Rezoluţia pentru Tineri a fost adoptată de Parlamentul European cu 580 de voturi pentru, 57 împotrivă şi 55 de abţineri.