„Undă verde“ de la Guvern și 810 milioane de lei pentru SRI ca să facă „Scutul Digital al României“. Protecție împotriva atacurilor cibernetice, „război hibrid“ și asigurarea „rezilienței“ prin intermediul AI și Machine Learning

Proiectul de investiții al SRI „Asigurarea protecției cibernetice atât pentru infrastructurile TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) publice, cât și pentru cele private”, primește undă verde de la Guvern printr-o Hotărâre de Guvern inițiată chiar de principalul serviciu de informații al țării.

Finanțat din PNRR și de la buget, proiectul vizează extinderea capacității de anticipare și contracarare a atacurilor cibernetice prin utilizarea AI și a Machine Learning, la început, pentru 101 instituții care gestionează infrastructură critică, precum telecomunicații, energie electrică, termică, apă, transport feroviar.

Documentul subliniază că infrastructurile critice sunt ținte predilecte pentru grupări de criminalitate organizată, care urmăresc câștiguri financiare, dar și pentru state ostile care caută avantaje strategice. O disfuncționalitate majoră a sistemelor OT (energie, utilități) ar putea genera prejudicii economice imense sau chiar pierderea de vieți omenești.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Dincolo de amenințarea externă, SRI ține să precizeze că și contextul socio-politic actual este propice pentru apariția unor amenințări cibernetice. Având în vedere contextul socio-politic actual, proiectul finanțat în baza contractului nr. 760004/12.12.2022, reprezintă un demers strategic esențial pentru România, având la bază atât impactul adus grupului țintă de beneficiari, cât și adaptarea la evoluția complexă a amenințărilor cibernetice, măsură necesară pentru consolidarea capacității de protecție și reacție în fața incidentelor cibernetice care pot afecta infrastructurile informatice guvernamentale.

În nota de fundamentare a HG, SRI arată că, prin adoptarea tehnologiilor inteligente, România urmărește nu doar protecția datelor guvernamentale, ci și minimizarea timpului de recuperare în cazul unui incident cibernetic. Proiectul a primit deja avizul Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională în martie 2025

De ce ne apără „Scutul Digital“ SRI

În fundamentarea proiectului de HG, SRI oferă o enumerare detaliată a tipului de amenințări care fac necesară demararea investițiilor în Scutul Digital. Astfel, avem:

1. Spionajul Cibernetic Statal

Aceasta este amenințarea cea mai critică menționată în document. SRI vizează acțiunile unor state ostile care folosesc atacuri informatice pentru:

• Obținerea unor avantaje strategice: Furtul de date guvernamentale clasificate, informații despre resursele țării sau planuri de apărare.
• Compromiterea datelor strategice: Riscul de furt sau compromitere a datelor economice care ar putea pune România într-o poziție vulnerabilă la nivel internațional.

2. Atacurile asupra Infrastructurilor Critice (OT – Operational Technology)

Documentul pune un accent deosebit pe trecerea de la mediul virtual la cel fizic. Scutul este necesar pentru a proteja sistemele SCADA/ICS care controlează utilitățile:

• Afectarea serviciilor vitale: Atacuri care pot opri furnizarea de energie electrică, energie termică sau apă către populație.
• Accesarea neautorizată a comenzilor: Riscul ca un atacator să preia controlul de la distanță asupra unor echipamente industriale, ceea ce poate duce la prejudicii economice masive sau chiar pierderea de vieți omenești.

3. Criminalitatea Informatizată Organizată

SRI identifică grupări care nu au neapărat motivații politice, ci financiare, dar care pot destabiliza instituții cheie:

• Ransomware și șantaj: Atacuri care blochează accesul la datele cetățenilor (sănătate, finanțe) până la plata unei răscumpărări, generând haos în administrația publică.
• Exploatarea vulnerabilităților: Utilizarea tehnologiilor noi pentru a identifica breșe în sistemele învechite („uzură tehnologică”).

4. Războiul hibrid și Dezintegrarea Rezilienței

Într-un context geopolitic instabil (marcat de inflație și conflicte regionale), atacurile cibernetice sunt văzute ca un instrument de destabilizare socială:

• Minimizarea timpului de reacție: Scutul folosește Inteligența Artificială pentru a detecta activități anormale înainte ca acestea să devină incidente majore, prevenind astfel panica socială care ar apărea dacă serviciile publice ar fi indisponibile pe termen lung.
• Interoperabilitatea defensivă: Scutul rezolvă problema „insulelor” de securitate (instituții care se apără singure), creând un sistem computerizat de alertare rapidă și diseminare a informațiilor în timp real la nivel național.