Dragoș Popa, Roland Berger: România este peste media europeană la rata de reciclare a plasticului. Însă în zona protecției mediului, România este mai la urma țărilor europene

Elena Deacu nov. 27, 2022 0 comentarii
deseuri, gunoaie

România nu este o voce semnificativă la nivel global și nici la nivel european, în ceea ce privește zona de economie circulară și managementul deșeurilor. Cu toate acestea, România este peste media europeană la rata de reciclare a plasticului, deși în zona protecției mediului este mai la urma țărilor europene, spune, într-o discuție cu Economedia, Dragoş Popa, consultant specializat în economie circulară la compania de cercetare şi analiză Roland Berger.

„Dacă este să vorbim din perspectiva economiei circulare, la nivel de rată de reciclare a plasticului, România este peste media europeană, cu o rată de reciclare undeva la 33-31% am ambalajelor de plastic, în contextul în care la nivel european vorbim de o rată de reciclare a plasticului undeva la 27-28%. Este un lucru care se întâmplă în primul rând datorită faptului că există niște capacități semnificative de reciclare, ele au fost construite și datorită avantajelor de piață pe care le-a avut business case-ul de a investi în niște capacități de reciclare și, ca urmare, avem aici în România, câțiva jucători care sunt printre cei mai mari reciclatori din Europa.  Ca urmare a acestui fapt avem și această rată de reciclare mare”, spune el.

Însă România, la modul foarte realist, din păcate nu este neapărat o voce semnificativă la nivel global, afirmă Popa. „Ar fi bine să înceapă să fie măcar la nivel european o voce care contează. Din păcate, nici acolo nu aș spune că este o voce. Cu atât mai mult în zona protecției mediului, aș spune că România este una dintre țările care e mai la urma țărilor europene. Deși nu suntem ultimii”, spune el.

Lumea între COP26 și COP27

Recent a avut loc Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022, cunoscută drept „COP27”, în Sharm El Sheikh, Egipt.

Ce s-a schimbat între COP26 de anul trecut și COP27 de anul acesta? „S-a schimbat în primul rând contextul. Cred că este clar pentru toți că, din punct de vedere al contextului, lucrurile au devenit mult mai complicate. Peste o criză la nivel de inflație, care a fost cauzată de injectarea de capital în economia globală post-COVID, am avut acea inflație care a avut urmări extraordinare pentru toată lumea, în primul rând pe zona energetică. În al doilea rând, este contextul geopolitic, cu războiul din Europa care a acutizat problemele respective. Și, în plus față de asta, avem, în anumite părți ale lumii, în continuare efectele pandemiei, care mai ales în zona de economie circulară au avut cumva două efecte. Pe pe de o parte, a crescut cantitatea de ambalaje puse pe piață și introduse în circulație. Pe de altă parte, prin limitarea activității fizice, a scăzut partea de colectare, prin urmare a crescut nivelul deșeurilor care au fost eliberate în natură, în oceane și așa mai departe”, spune Dragoș Popa.

Potrivit lui, contextul a fost din toate puncte de vedere negativ pentru întreaga lume. „Aș spune că a acutizat necesitatea de a deveni tot mai determinați și de a defini niște acțiuni cât mai concrete pentru a atinge obiectivele care au fost setate și agreate în 2015 cu acordul de la Paris și ulterior cu următoarele sesiuni anuale COP care au fost organizate. Prin urmare, mai mult ca niciodată s-a simțit nevoia de a defini niște acțiuni concrete, niște action plans pe o parte și, pe de altă parte, de a se asigura că există finanțare, în special în țările care nu au resursele necesare, în țările în curs de dezvoltare sau cele emergente, de a ne asigura că e pus la dispoziție cu adevărat un fond care să fie alocat acestor țări”, afirmă el.

Criticii spun că progresele au fost minore

Cu toate acestea, criticii au spus că progresele la COP27 au fost minore față de anul trecut și nu s-a adus nicio schimbare de substanță.

„Dacă e să privim din perspectiva paharului plin, aș spune că s-au întâmplat două lucruri importante. Unu: s-a convenit asupra acelui fond de „loss and damage”, un fond care să asigure exact acele alocări de resurse pentru investiții în proiecte, fie că vorbim de proiecte regenerabile, fie că vorbim de economia circulară pentru țările în curs de dezvoltare, fond la care se contribuie țările dezvoltate. Și în al doilea rând, și aici ajungem la zona de economie circulară, din perspectiva Africii, în primul rând, unde până la urmă s-a desfășurat COP, a fost un pas mare înainte. Pentru prima oară a fost în focus partea de management a deșeurilor și, cu precădere, s-a lansat o inițiativă de a atinge un nivel de reciclare de 50% pentru deșeurile de pe continentul african până în 2050. Acest obiectiv, dacă el va fi realizat în Africa, unde momentan nivelul de reciclare este undeva puțin peste 5%, atunci el va fi realizat și la nivel global. Pentru că în alte continente, în Europa, dar chiar și în anumite țări asiatice, suntem undeva între 25 și 45%, cu perspective bune de a trece peste 50%”, spune Dragoș Popa.

El afirmă că, dacă și continentul african ar reuși în următorii 30 de ani să ajungă sau se apropie de nivelurile europene de reciclare, practic asta ar permite să rezolvăm într-o mare măsură problema deșeurilor la nivel global.

„Problema asta deșeurilor are două tipuri de impacturi negative asupra mediului. Pe de o parte, vorbim de emisii de metan, care din zona deșeurilor reprezintă undeva la aproximativ un sfert din totalul emisiilor și care au un efect de vreo 5-6 ori mai mare asupra stratului de ozon decât emisiile de cambon. Și de asemenea, din punct de vedere al emisiilor de carbon, și această gestiune incorectă a deșeurilor, respectiv prin arderea lor necontrolată, și asta contribuie cu aproximativ 3-4% la ceea ce înseamnă totalul emisiilor de carbon. Pe lângă impactul, bineînțeles, estetic pe care îl vedem cu toții și care, în plus, este un impact care rămâne, mai ales dacă vorbim de anumite ambalaje, cum ar fi, spre exemplu, plasticul. Poate să fie un impact care să rămână din punct de vedere estetic 300 de ani până se decompune acel material sau chiar mai mult”, spune Popa.

Consultantul susține că lucrurile se întâmplă în mai multe direcții. De exemplu, în luna noiembrie vor începe în Uruguay primele discuții cu privire la dezvoltarea unui așa-zis pact pe plastic. „Acesta va fi un tratat la care se va lucra undeva la 2-3 ani. Va fi un grup mare de discuții și negocieri tehnice care implică în principal reprezentanți din guverne, dar și din sectorul privat și care în final au ca scop să vină cu un fel de tratat ca tratatul de la Paris pe CO2, de data asta focusat pe zona de plastice și deșeuri plastice”, spune el.

Cele mai importante proiecte anunțate la COP27

Potrivit lui Dragoș Popa, printre cele mai importante inițiative anunțate la COP27 sunt introducerea în focus a managementului deșeurilor și inițiativa lansată pentru Africa.

„Pe lângă asta, o altă temă importantă a fost tema de finanțări, care din fericire s-au materializat. Și apoi a fost din nou tema recurentă a commitment-urilor pe care marile țări le-au lansat, fie din perspectiva unor obiective naționale pe care și le-au propus – și aici vorbim de obiective de decarbonizare, de obiective de investiții în energie regenerabile sau vorbim de alte inițiative care țin de securitatea alimentară și cumva în linie și cu partea de decarbonizare și securitate energetică, care e mai ales pentru cei din apropierea conflictului din Europa, care în continuare au o problemă. Acestea au fost principalele teme mari”, spune el.

Nu e prima oară când țările dezvoltate au promis că vor aloca o finanțare pentru țările în curs de dezvoltare, care sunt mai impactate de către aceste efecte ale schimbărilor globale.

„De-a lungul anilor s-a mai întâmplat și inclusiv a existat un commitment pentru alocarea a 100 de miliarde de euro pe an pentru finanțarea de proiecte în țările în curs de dezvoltare. Din păcate, cea mai mare sumă care a fost alocată a fost în anul 2021 și cred că undeva la vreo 80 de miliarde de euro. Până atunci au fost mult sub acele 80 de miliarde de euro alocate anual. Deci deși au fost aceste commitment-uri conturi făcute, ele n-au fost respectate. Acum prin acest mecanism al fondului la care vor contribui țările dezvoltate, pe baza GDP-ului, și va exista și un mecanism de monitorizare, speranța este să fie respectate acele commitment-uri care au fost făcute”, afirmă Popa.

Din punct de vedere al commitment-urilor la nivel de climate change, pe de o parte au fost anunțate câteva programe la nivel național, că vorbim de țări din Europa – în Portugalia, în Danemarca – pe de o, pe de altă parte și americanii, care au anunțat planurile lor de investiții în energii regenerabile, mai afirmă consultantul.

Egiptul, ca și țară gazdă, a anunțat niște mega-proiecte de instalare a unor capacități de ordinul unor gigawați de putere în energii regenerabile, fie că vorbim de oliene, fie că vorbim de nucleare, fie că vorbim de hidro. Au fost anunțate proiecte de circa 40-50 de miliarde de euro.

Sursa foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *