Sursa foto: Pixabay.com
Economia Marii Britanii a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului 2023, un fundal dificil pentru premierul Rishi Sunak, care a promis să stimuleze creșterea înainte de alegerile așteptate la sfârșitul acestui an, scrie Reuters.
Produsul intern brut (PIB) s-a contractat în ultimul trimestru cu 0,3%, peste așteptări, după ce în perioada iulie-septembrie s-a redus cu 0,1%, potrivit datelor oficiale.
Un sondaj realizat de Reuters în rândul economiștilor indicase o scădere mai mică, de 0,1%, în perioada octombrie-decembrie.
Lira sterlină s-a depreciat în raport cu dolarul și euro. Investitorii și-au mărit pariurile privind reducerea ratelor dobânzilor de către Banca Angliei (BoE) în acest an, iar întreprinderile au cerut mai mult ajutor din partea guvernului într-un plan bugetar prevăzut pentru 6 martie.
“Întreprinderile nu-și făceau deja iluzii cu privire la dificultățile cu care se confruntă, iar aceste vești vor trage fără îndoială semnale de alarmă pentru guvern”, a declarat Alex Veitch, director de politici și informații la British Chambers of Commerce.
“Cancelarul trebuie să se folosească de bugetul pe care îl va prezenta peste puțin mai puțin de trei săptămâni pentru a stabili o cale clară de creștere a firmelor și a economiei.”
Ministrul de finanțe, Jeremy Hunt, a declarat că există “semne că economia britanică își schimbă direcția” și că “trebuie să ne ținem de plan – reducerea taxelor pe muncă și pe afaceri pentru a construi o economie mai puternică”.
Știrile din mass-media au declarat că Hunt a încercat să taie miliarde de lire sterline din planurile de cheltuieli publice pentru a finanța reducerile de taxe preelectorale din bugetul său, dacă va fi încolțit de finanțe strânse.
Oficiul pentru Statistici Naționale (ONS) a declarat că economia a crescut cu 0,1% pe parcursul 2023, comparativ cu 2022. Banca Angliei a declarat că se așteaptă ca producția să se relanseze ușor în 2024, dar numai până la o creștere de 0,25%.
Economia Marii Britanii stagnează de aproape doi ani, deși recesiunile din această țară au devenit din ce în ce mai rare, pe măsură ce economia devine mai mare și mai matură.
Pandemia COVID-19 a declanșat cea mai profundă contracție înregistrată vreodată pe parcursul a două trimestre la începutul anului 2020. Înainte de aceasta, criza financiară globală a declanșat o recesiune severă care a durat puțin peste un an, din al doilea trimestru al anului 2008 până în al doilea trimestru al anului 2009.
Datele de miercuri au arătat că inflația s-a menținut la un nivel mai mic decât se aștepta de 4% în ianuarie, ceea ce a relansat discuțiile în rândul investitorilor cu privire la o reducere a ratei de dobândă de către Banca Angliei încă din iunie. Însă creșterea puternică a salariilor raportată marți a subliniat de ce Banca Angliei rămâne prudentă.
Scăderea PIB-ului în trimestrul al patrulea a fost cea mai mare din primele trei luni ale anului 2021, când Marea Britanie a impus noi restricții COVID-19.
Producția economică a scăzut cu 0,1% în termeni lunari în decembrie, după o creștere de 0,2% în noiembrie, a declarat ONS. Sondajul Reuters indicase o scădere de 0,2% în decembrie.
ONS a precizat că sectoarele de producție, construcții și comerț cu ridicata au fost cele care au contribuit cel mai mult la scăderea PIB-ului în ultimele trei luni ale anului trecut.
PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut în fiecare trimestru din 2023 și nu a mai crescut de la începutul anului 2022, reprezentând cea mai lungă perioadă de acest fel de la începutul înregistrărilor, în 1955.