Sursa foto: CNAIR
La trei luni de la desemnarea câştigătorului pentru construirea noului pod peste Siret de la Cosmeşti, judeţul Galaţi, pe DN 24 Tişiţa – Tecuci, Compania de Drumuri nu a reuşit să semneze contractul cu firma din Italia care a câştigat licitaţia, pentru că aceasta refuză finalizarea procedurii de achiziţie. Sursele consultate de Economedia spun că asocierea cu lider din Italia nu ar mai putea susţine proiectul din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţii, în special la oţel, unde preţurile „au explodat”, majorarea fiind de peste 100%, după cum a scris Economedia aici.
Proiectul de 112 milioane lei, finanţat din fonduri europene, este foarte important pentru Moldova, acest Drum European ducând spre Iaşi şi Vama Albiţa. Podul rutier şi feroviar peste Siret cu o lungime de 512 metri este foarte vechi, fiind construit acum un secol şi refăcut în 1986.
Deşi Compania de Drumuri a invitat constructorii la sediu iar reprezentanţii antreprenorului din Italia au fost prezenţi la Ministerul Transporturilor, contractul nu s-a mai semnat, precizează CNAIR pentru Economedia.
„Compania a transmis în repetate rânduri invitații în vederea semnării contractului, însă Asocierea Operes – Cosedil S.p.A a refuzat semnarea contractului. Până la această dată contractul nu a fost semnat, deși reprezentanții ofertantului declarat câștigător au fost prezenți, de mai multe ori, la sediul CNAIR”, a transmis CNAIR.
În urma refuzurilor repetate, decizia Companiei de Drumuri a fost de a anula rezultatul procedurii pe data de 28 mai, pentru ca, trei zile mai târziu, filiala din România a companiei italiene să depună contestaţie la CNSC.
Expertiza tehnică realizată în 2012 arată starea de degradare avansată a podului de peste Siret, care pune în pericol siguranţa circulaţiei: „Drumul National DN 24, Tişiţa – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Crasna – Iaşi, traversează râul Siret pe un pod mixt de şosea şi cale ferată cu lungimea totală de 541,06 m. În forma actuală, podul este dat în folosinţă din anul 1986. Podul este într-o stare de degradare avansată:
– pe tablierele metalice există suprafeţe cu început de oxidare, protecţia anticorozivă prezintă un început de degradare
– platelajul din beton armat şi echipamentele de pe zona destinată circulaţiei rutiere prezintă degradări structurale grave care pun în pericol siguranţa circulaţiei şi integritatea elementelor structurale principale ale podului;
– podul existent va fi utilizat în continuare ca pod de cale ferată, iar reabilitarea elementelor structurale degradate (platelaj de la partea inferioară a structurii) este obligatorie pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a circulaţiei rutiere pe podul existent până la darea în folosinţă a noului pod rutier”.
Pentru noul pod peste Siret, schema statică a tablierului este grindă continuă din beton armat percomprimat, având deschiderile teoretice 95,00 m + 147,00 m + 147,00 m + 95,00 m = 484,00 m. Lungimea tablierului este 486 m. Lungimea podului este 501,20 m. Pasajul peste calea ferată are trei deschideri: Varianta de pasaj CF nou studiată este un pasaj mixt, grinzi simplu rezemate din beton precomprimat şi arc metalic, pe 3 deschideri, având următoarele lungimi de calcul pentru fiecare deschidere: 23,25 m – 79,00 m – 23,25 m.
Pe lângă construirea unui nou pod peste Siret, proiectul mai prevede şi o centură de 5,6 kilometri, preciza Compania de Drumuri, în martie, la desemnarea câştigătorului. „În cadrul proiectului sunt prevăzute și lucrări de reparații ale podului existent în vederea desfășurării traficului în condiții de siguranță în timpul execuției podului nou. După darea în circulație a podului nou partea carosabilă a podului existent va fi dezafectată, acesta urmând să rămână funcțional doar pentru Calea Ferată. De asemenea, acest proiect prevede amenajarea unui pasaj peste calea ferată Mărășești – Tecuci și construcția a 5,6 km de drum nou cu o viteză de proiectare de 80 km/h”, arată comunicatul CNAIR.
Pe lângă creşterea preţurilor la materialele de construcţii, pe şantierele din România, şi mai ales la câmpie, o altă problemă este insuficienţa materialelor de umplutură – balast extras din terasele râurilor. Luna trecută, la o vizită pe şantierul Autostrăzii A0 Centura Bucureşti Sud, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, spunea că va solicita implicarea premierului Cîţu pentru a debloca exploatarea balastului, fiind nevoie de milioane de tone pentru terasamentul A0. De asemenea, constructorii importă bitum, care este adus din Bulgaria, Polonia sau Serbia, în ţară fiind produs sub un sfert din necesar.