EFOR numește noul program de investiții pentru primării un PNDL pe bază de „clientelism pe model Tăriceanu”

Organizaţia Expert Forum (EFOR) a cerut, joi, coaliției de guvernare să dezbată următorul PNDL în mod transparent, numind noul program de investiții pentru primării un „clientelism pe model Tăriceanu”.

„Concurenţa între PNL-Cîţu şi PNL-Orban afectează resursele publice ale statului. În dorinţa de a ieşi rapid cu ceva în faţă şi capta bunăvoinţa primarilor, cele două aripi concurente din PNL dau ceasul înapoi, anterior epocii Dragnea, în direcţia practicilor cele mai nefaste de alocări de bani publici din perioada Tăriceanu, încadrată pe indicatorii EFOR drept cea mai clientelară administraţie din istoria post-decembristă a României. Investiţiile pentru infrastructură locală, direct sau prin intermediul instrumentului nepotrivit al Fondului de Rezervă, sunt reţeta perfectă in 2021 pentru ineficienţă şi corupţie locală. EFOR semnalează că asistăm la un regres al calităţii şi transparenţei guvernării în ce priveşte fondurile pentru administraţia locală”, arată EFOR, într-un comunicat de presă.

Guvernul a implementat începând cu 2013 Programul Național de Dezvoltare Locală ca instrument principal pentru dezvoltarea comunităților rurale. Începând cu 2015, programul a finanțat aproximativ 12.000 de proiecte, în mare parte destinate comunelor, care au implementat proiecte de infrastructură rutieră, au realizat lucrări de alimentare cu apă sau de canalizare sau au construit unități de învățământ. Primele două etape au angajat sume de aproape 50 de miliarde de lei, tot atât cât propune Guvernul pentru PNDL 3 sau echivalentul acestuia.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Potrivit EFOR, Dacă fondurile de investiții sunt necesare pentru dezvoltarea României, experiența din primele două etape ale PNDL a arătat că acestea au fost aprobate și cheltuite în lipsa unor mecanisme eficiente de transparență și de control.

„Deciziile de alocare nu au fost transparente, Ministerul Dezvoltării nu a ținut o evidență la zi a proiectelor, iar unele dintre ele s-au pierdut pe drum și sunt prea vechi pentru a putea fi finalizate. De asemenea, implementarea programului a fost marcată de mai multe scandaluri de corupție sau care arată că mecanismele de transparență și integritate trebuie consolidate semnificativ pentru a evita alocările pe criterii politice, achizițiile acordate unor firme apropiate de partidele politice sau implementarea fictivă sau la o calitate redusă a proiectelor”, potrivit organizației.

Datele ne arată că aproape jumătate dintre proiecte au fost finalizate, susține EFOR, iar pentru alte 3.000 s-au făcut deconturi reprezentând mai mult de jumătate din valoarea acestora. Cu toate acestea, pentru peste 700 de proiecte semnate înainte de 2020 nu s-au decontat bani conform informațiilor disponibile în prima jumătate a anului 2021.

„Vorbim aici și de proiecte cu valori de milioane sau zeci de milioane de lei. Această situație ne arată lipsa de capacitate a beneficiarilor, dificultăți legate de achiziții sau implementarea proiectelor și alte probleme care periclitează cheltuirea eficientă a banilor publici. Instabilitatea financiară a fost un risc constant în implementarea PNDL. Fondurile au fost insuficiente și au fost frecvent acoperite din Fondul de Rezervă, ceea ce nu reprezintă o bună practică, ci mai degrabă o soluție de avarie, un răspuns la nevoile politice de moment și poate chiar un mecanism de control politic”, arată organizația.

Astfel, EFOR solicită punerea în dezbatere publică a oricărui act normativ care să reglementeze PNDL sau un program similar, în mod transparent, și organizarea de discuții cu toate părțile interesate.

Economedia a scris aici care sunt principalele prevederi ale programului de investiții pentru primării „Anghel Saligny” și ce obiective vor putea fi finanțate prin planul de 50 de miliarde lei.