sursa foto: Pexels
Specialiştii în cercetare macroeconomică ai grupului bancar Erste Group se aşteaptă ca majoritatea economiilor din Europa Centrală și de Est să înregistreze în 2021 o creştere peste media zonei euro (4,4%), în frunte fiind Ungaria (6,9%) şi România (6,7%), arată un raport publicat vineri de Erste Group Research și citat de Agerpres.
În 2022, creşterea economică va încetini în CEE, dar, chiar şi în aceste condiții, România va înregistra al doilea cel mai puternic ritm de creştere din regiune, după Slovacia, 4,5% respectiv 4,8%.
“Economiile din Europa Centrală şi de Est au performat bine în timpul crizei. Indicatorii arată clar acum o redresare economică mai dinamică chiar în estul Uniunii Europene decât în Europa de Vest. Sunt convins că Fondul de redresare al UE va oferi un impuls suplimentar creşterii economice în următorii ani. Desigur, rămâne de văzut cum va evolua pandemia”, spune directorul Erste Group, Bernd Spalt.
Analiştii de la Erste Group estimează că pachetele de stimulare economică din cadrul Fondului de redresare al UE ar putea oferi un impuls suplimentar procesului actual de revenire economică, stimulând considerabil creşterea economică, mai cu seamă începând cu 2022. Aceste pachete implică fonduri pentru ţările ECE reprezentând între 3,3% (Cehia) şi 13,4% (România) din nivelul PIB al respectivelor ţări la nivelul anului 2020.
Aşteptările în ceea ce priveşte creşterea depind de utilizarea acestor fonduri. Estimările actuale sugerează că granturile pe care Fondul de redresare al UE le va furniza economiilor din ECE pot da un impuls suplimentar PIB-ului acestora în 2026 între 1,2% (Cehia) şi 2,9% (România). Deoarece statele membre ale UE pun în aplicare planurile Fondului de redresare al UE în acelaşi timp, “efectele de propagare” transfrontaliere asigură o contribuţie suplimentară la efectul pozitiv pe care fondurile le au per total asupra nivelurilor PIB-ului sau pot reprezenta chiar o parte semnificativă a acestui efect.
Analiştii Erste Group precizează că aceste prognoze nu iau încă în calcul contribuţiile pozitive suplimentare la performanţa economică pe termen lung pe care le pot avea reformele structurale potenţiale, în special în domeniile sustenabilităţii şi digitalizării. O parte din resursele Fondului de redresare al UE sunt direct legate de condiţii şi rezultate de referinţă privind aceste domenii. Prin urmare, e de aşteptat ca volumele mari de finanţare alocate acestor două domenii să fie intens solicitate, atrăgând şi investiţii private suplimentare şi cofinanţare la nivel corporativ. În plus, reformele structurale creează premise pentru creşterea competitivităţii şi productivităţii, oferind economiilor din regiune şansa de a genera mai multă valoare adăugată.
Perspectivele pozitive privind evoluţia contextului macroeconomic din regiune oferă Erste Group motive de optimism. Grupul bancar se aşteaptă ca la nivelul întregului an costurile de risc să nu depăşească 30 de puncte de bază, creditarea netă să înregistreze o creştere de o singură cifră în zona de mijloc a intervalului, iar venitul operaţional să crească în continuare. În pofida ratelor negative ale dobânzii din zona euro, banca se aşteaptă la o uşoară creştere a venitului net din dobânzi, precum şi la o creştere de o singură cifră în zona superioară a intervalului în cazul celei de-a doua componente importante a veniturilor, venitul net din taxe şi comisioane. O influenţă pozitivă ar trebui să aibă în continuare administrarea de active, serviciile de brokeraj pe piaţa de capital, brokerajul de asigurări şi redresarea activităţii de plăţi.
O continuare sau o înăsprire a măsurilor guvernamentale menite să diminueze impactul pandemiei de Covid-19, precum şi potenţialele riscuri politice, de reglementare şi economice, care nu pot fi cuantificate în prezent, ar putea face mai dificilă atingerea acestui obiectiv, subliniază analiştii Erste Group.