Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege major inițiat de Ministerul Justiției care introduce, pentru prima dată, un cadru unitar privind restricțiile pre- și post-angajare în instituțiile și autoritățile publice, ca parte a reformelor asumate de România în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Proiectul modifică Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și extinde atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Perioadă de reflecție
Potrivit proiectului, persoanele care ocupă funcții sau demnități publice – de la miniștri, aleși locali și înalți funcționari, până la personal contractual implicat în achiziții publice, acreditări, licențieri sau audit – vor trebui să respecte o perioadă de reflecție de 12 luni atât înainte, cât și după exercitarea funcției.
Astfel, în primul an de la numire, aceste persoane nu vor putea participa la decizii de control sau să încheie contracte cu entități private la care au lucrat anterior. De asemenea, timp de un an după încheierea mandatului, nu vor putea lucra în sectorul privat fără un aviz favorabil emis de instituția din care provin, pentru a evita situațiile de conflict de interese.
Funcționarii vor fi obligați să dezvăluie angajările anterioare din ultimele 12 luni anterioare numirii/alegerii în funcție sau demnitate publică sau începerii activității la o autoritate sau instituție publică în cuprinsul unei declarații pe propria răspundere, care se depune în termen de 15 zile de la data numirii sau a alegerii în funcție ori de la data începerii activității.
Pentru verificarea respectării regulilor, fiecare instituție publică va desemna o persoană sau o structură responsabilă de monitorizarea restricțiilor pre- și post-angajare, iar toate declarațiile și notificările vor fi transmise prin platforma electronică e-DAI a ANI. Agenția va avea competența de a verifica din oficiu sau la sesizare respectarea acestor obligații și de a aplica sancțiuni.
Cui se vor aplica regulile
O altă noutate constă în extinderea sferei de aplicare a acestor reguli, incluzând nu doar persoanele cu funcții executive de conducere (persons with top executive functions – PTEFs), aleșii locali și funcționarii publici, ci și personalul contractual din instituțiile publice, persoanele implicate în achiziții publice, audit, concesiuni, reglementare, acreditare, autorizare sau control. În paralel, proiectul introduce și atribuții pentru consilierii de etică, ce urmează a fi sprijinit de consilierul de integritate privind informarea și consilierea personalului vizat.
Cine este exceptat
Conform proiectului de lege, există o categorie expresă de persoane exceptate de la aplicarea restricțiilor pre- și post-angajare.
Nu se aplică restricțiile prevăzute la art. 72 alin. (1) următoarelor:
„Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului din cadrul instituțiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu excepția:
membrilor Guvernului,
secretarilor și subsecretarilor de stat,
asimilaților acestora din cadrul ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate ministerelor,
personalului încadrat cu contract de muncă la cabinetele demnitarilor,
consilierilor onorifici ai miniștrilor.
Pe scurt, Armata, poliția, serviciile de informații și alte structuri de apărare, ordine publică și siguranță națională nu intră sub incidența acestor restricții, dar miniștrii, secretarii de stat și alți demnitari din aceste structuri sunt incluși, iar personalul din cabinetele demnitarilor și consilierii onorifici sunt excepții — adică nu li se aplică restricțiile.
ANI, instituția-cheie în monitorizare
Proiectul extinde atribuțiile Agenției Naționale de Integritate, care va deveni instituția centrală responsabilă pentru verificarea și sancționarea respectării restricțiilor pre- și post-angajare. Inspectorii de integritate vor putea aplica sancțiuni directe, iar instituțiile publice vor fi obligate să desemneze responsabili pentru monitorizare.
De asemenea, ANI va publica anual statistici privind respectarea acestor reguli, inclusiv numărul notificărilor și sancțiunilor aplicate.
Amenzi de până la 50.000 lei
Proiectul stabilește amenzi între 2.000 și 50.000 de lei pentru nerespectarea regulilor – inclusiv pentru foștii oficiali care se angajează la o companie fără aviz, dar și pentru angajatorii privați care încalcă restricțiile. Contractele încheiate contrar acestor reguli vor înceta de drept, iar ANI poate dispune interdicții de ocupare a unor funcții publice pe o perioadă de până la 3 ani.
Context internațional: presiunea OCDE și GRECO
Ministerul Justiției arată, în expunerea de motive, că măsurile răspund recomandărilor OCDE și GRECO privind prevenirea migrației între sectorul public și cel privat și consolidarea integrității instituționale. România și-a propus finalizarea evaluărilor OCDE până la sfârșitul anului, pentru aderarea la organizație în 2026.
Guvernul subliniază că măsurile sunt esențiale pentru a limita fenomenul „revolving door” – migrația dintre sectorul public și cel privat – și pentru a întări încrederea cetățenilor în instituțiile statului.