EXCLUSIV Rectificarea bugetară este pozitivă/ Cine primește cei mai mulți bani: Ministerul Muncii – plus de 6,7 miliarde lei, Proiectele Europene, Energia și Transporturile – peste 2 miliarde lei fiecare/ Ministerul Energiei a cerut 31 miliarde lei în plus – DOCUMENTE

Prima rectificare bugetară din acest an este pozitivă, iar cele mai mari sume în plus le primesc Ministerul Muncii (6,77 miliarde lei), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (2,7 miliarde lei), Ministerul Energiei (2,4 miliarde lei) și Ministerul Transporturilor (2 miliarde lei), conform documentelor obținute de Economedia. Ministerul Energiei este cel care a cerut cea mai mare sumă, de 31 de miliarde lei, în contextul schemei de plafonare și compensare a facturilor. Și bugetele pentru bunuri și servicii vor fi reduse cu un total de 540 milioane lei, conform propunerii Finanțelor.

• Rectificare bugetară – sinteză
• Rectificare bugetară – Bunuri și servicii

Per total, rectificarea bugetară este pozitivă, Ministerul Finanțelor propunând o suplimentare a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat de 28,2 miliarde lei (deși solicitări au fost de 99,2 miliarde lei).

Principalii ordonantori de credite au cerut, în total, 91 miliarde lei în plus, însă Ministerul Finanțelor a aprobat o majorare a bugetului de stat de numai 24,6 miliarde lei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Administrația Prezidențială a cerut 16,46 milioane lei, dar primește doar 15,45 milioane lei.

Senatul a cerut 19,77 milioane lei, dar primește doar 3,79 milioane lei.

Camera Deputaților a cerut 20 de milioane lei în plus, însă Ministerul Finanțelor a decis, din contră, să îi scadă bugetul, cu 2,86 milioane lei.

Înalta Curte a cerut 15,24 milioane lei, dar îi vor fi tăiate 3,28 milioane lei.

Curtea Constituțională nu a cerut sume în plus, însă Finanțele îi taie bugetul cu 564 mii lei.

Curtea de Conturi a propus o scădere de 17,5 milioane lei, însă Finanțele au decis o scădere de 23,7 milioane lei.

Bugetul Consiliului Concurenței va fi redus cu 12,27 milioane lei, față de propunerea ordonantorului de credite de 7,1 milioane lei.

Secretariatul General al Guvernului a cerut o majorare de buget de 2,066 miliarde lei, însă primește numai 231 milioane lei în plus.

Ministerul Afacerilor Externe a cerut o majorare de 159 milioane lei, în bugetul îi va fi tăiat cu 67 milioane lei.

Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice a cerut o majorare de buget de 6,67 miliarde lei, însă primește doar 649 milioane lei în plus.

Bugetul Ministerului Finanțelor va scădea cu 144 milioane lei.

Ministerul Justiției a cerut o majorare de 1,3 miliarde lei, dar Ministerul Finanțelor propune doar 864 milioane de lei în plus.

Bugetul Ministerului Apărării Naționale rămâne neschimbat.

Ministerul Afacerilor Interne a cerut o creștere de 1,14 miliarde lei, dar Ministerul Finanțelor a propus reducerea bugetului cu 625 milioane lei.

Ministerul Muncii și Protecției sociale primește, conform propunerii Finanțelor, cea mai mare majorare de buget, de 6,77 miliarde lei, deși a cerut chiar mai mult, 8,48 miliarde lei.

Ministerul Sportului primește o majorare de 33 milioane lei, după ce a cerut o suplimentare de buget de 169 milioane lei.

Ministerul Agriculturii a cerut un plus de 1,6 miliarde lei, dar primește doar 716 milioane lei.

Ministerul Mediului a cerut suplimentare de 416 milioane lei, dar îi va scădea bugetul cu cu 484 milioane lei.

Ministerul Transporturilor a cerut și a primit o suplimentare de buget de 2 miliarde lei.

Bugetul Ministerului Educației va fi scăzut cu 542 milioane lei, deși a cerut o suplimentare de 668 milioane lei.

Ministerul Sănătății a cerut un plus de 1,3 miliarde lei, dar Ministerul Finanțelor a propus o scădere de 634 milioane lei.

Bugetul Ministerului Culturii va scădea cu 290 milioane lei.

Și bugetul Ministerului Public va scădea cu 200 milioane lei.

Bugetul SRI va fi redus cu 438 mii lei, deși instituția a cerut o suplimentare de 4,2 milioane lei. Bugetul SIE va rămâne nemodificat. Bugetul SPP va scădea cu 500 mii lei. Bugetul STS scade cu 150 milioane lei.

Ministerul Economiei primește o suplimentare de 125 milioane lei, deși a cerut 973 milioane lei.

Ministerul Energiei a cerut cea mai mare sumă la rectificare, 31,66 miliarde lei, în contextul schemei de plafonare și compensare a facturilor, însă Ministerul Finanțelor a decis că va primi doar 2,4 miliarde lei.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a cerut o suplimentare de 17,2 miliarde lei, însă va primi doar 2,7 miliarde lei.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a cerut o suplimentare de 1,55 miliarde lei, dar va primi doar 648 milioane lei.

Ministerul Cercetării și Digitalizării a cerut 497 milioane lei, dar Finanțele propun o suplimentare de numai 203 milioane lei.

Ministerul Familiei și Tineretului primește o suplimentare de 13 milioane lei, deși nu a cerut sume în plus.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune suplimentarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu 3,89 miliarde lei.

Anterior, autoritățile au promis că bugetul pentru bunuri și servicii va scădea cu 10% la toate ministerele. Ministerul Finanțelor propune acum o tăiere de 542 milioane lei, deși ordonatorii principali de credite au cerut o suplimentare de 1,9 miliarde lei.

Cea mai mare rectificare este propusă de Ministerul Finanțelor la Ministerul Sănătății, de 283 milioane lei, urmat de Ministerul Culturii cu un minus de 51,9 milioane lei și de Ministerul Afacerilor Interne, cu minus de 40 milioane lei.