Creșterea extremei drepte ar putea accelera declinul populației Europei, arată proiecțiile, ceea ce va genera șocuri economice, inclusiv o creștere economică mai lentă și costuri în creștere pentru pensii și îngrijirea persoanelor în vârstă, potrivit unei analize The Guardian.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Dar cei care doresc să închidă granițele Europei trebuie să se confrunte cu o realitate demografică dură: populația nativă a continentului este așteptată să scadă puternic în următorul secol, într-o eră a ratelor scăzute de natalitate.

Țări precum România își vor vedea populația scăzând dramatic, însă fluxul de imigranți nu va compensa major acest trend.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

Proiecțiile privind România arată că populația țării va scădea de la 19 milioane în prezent la circa 14 milioane până în 2100. Cauzele sunt multiple: emigrarea continuă a românilor, sporul negativ al populației – adică se nasc mai puține persoane decât mor.

Iar imigrația, chiar dacă va exista, nu ar compensa major acest fenomen în România. Proiecțiile arată că, dacă imigrația continuă în România, populația ar scădea doar până la 15 milioane de persoane, în loc de 14 milioane de persoane.

Proiecție demografică în România, scenariu cu migrație (cu roșu) versus scenariu fără migrație (cu negru):

Europa se confruntă cu o scădere semnificativă a populației fără imigrație

În schimb, în majoritatea Europei, populațiile statelor nu numai că ar scădea în absența nivelurilor actuale de imigrație, dar ar deveni și mai în vârstă pe măsură ce numărul persoanelor aflate în vârstă de muncă scade în raport cu persoanele în vârstă.

Proiecții demografice în Europa, scenariu cu migrație (notat cu negru) versus scenariu fără migrație (notat cu roșu):

Grafic Europa
Sursa: Eurostat / The Guardian

Astăzi, 21% din populația UE are vârsta de 65 de ani sau mai mult. În scenariul de bază al Eurostat, această proporție va crește la 32% până în 2100, dar în scenariul de imigrație zero (fără acceptarea de imigranți din afara UE) al agenției, va crește și mai mult, la 36%.

În Germania, unde AfD anti-imigrație se clasează pe locul doi, populația ar putea scădea de la 83 milioane la 53 milioane în următorii 80 de ani dacă granițele ar fi complet închise.

Iar în Franța, unde Adunarea Națională (Rassemblement National) a câștigat primul tur al alegerilor legislative vara trecută după ce a făcut campanie pentru restricții privind persoanele care intră în țară, un scenariu fără imigrație ar însemna o scădere a populației de la 68 milioane la 59 milioane.

Politicile anti-imigrație sunt în creștere în întreaga UE, așa cum arată câștigurile obținute de partidele de extremă dreapta la alegerile din 2024. Între timp, partidul anti-imigrație Alternative für Deutschland (AfD) se clasează pe locul doi în sondaje înainte de alegerile federale germane din această lună.

Experții avertizează că societățile europene se vor îmbătrâni mai rapid fără imigrație, aducând cu sine o serie de provocări economice pe măsură ce forța de muncă scade și sarcinile legate de îngrijire cresc.

„Majoritatea politicienilor de centru-stânga și centru-dreapta recunosc că imigrația este necesară pentru a ușura presiunile demografice. Ei au încercat să se concentreze pe reguli mai stricte, și adesea inumane, privind azilul, în speranța că aplicarea mai strictă a granițelor va oferi acoperire politică pentru o imigrație regulată mai mare. Dar partidele radicale de dreapta contestă tot mai mult consensul dominant. Acele țări care reușesc să mențină linia împotriva cererilor de reducere a imigrației populației active vor fi într-o poziție mai puternică economic pe termen lung” a spus John Springford, cercetător asociat la think tank-ul Centre for European Reform.

Cele mai recente grafice realizate de Eurostat, agenția oficială de statistică a UE, sugerează că populația blocului va fi cu 6% mai mică până în 2100, pe baza tendințelor actuale, scăzând la 419 milioane, de la 447 milioane astăzi. Totuși, această scădere este mică în comparație cu scenariul Eurostat fără imigrație. Agenția estimează un declin al populației de peste o treime, la 295 milioane până în 2100, atunci când exclude imigrația din modelul său.

Proiecțiile de bază ale Eurostat presupun că țările vor menține nivelurile medii de migrație netă din ultimii 20 de ani, dar Guardian a analizat și cifrele publicate de agenție cu această presupunere eliminată. În mod similar, Biroul de Statistică Națională al Regatului Unit publică proiecții ale populației care includ un scenariu de migrație netă zero.

Italia, Franța și Germania, unde politicienii anti-imigrație au făcut recent progrese, s-ar confrunta cu scăderi mari ale populației în scenariul de imigrație zero. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a făcut din combaterea migrației o prioritate în primul său mandat, dar țara sa are una dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din Europa, iar populația sa s-ar reduce mai mult de jumătate până la sfârșitul secolului în absența imigrației.

Cei care studiază piramida de vârstă în schimbare a Europei spun că acest lucru va pune țările sub o presiune economică tot mai mare.

„Principalele consecințe vor fi o creștere mai lentă pentru că forța de muncă se va reduce, și o povară fiscală mai mare, pentru că cheltuielile pentru pensii și cererea pentru sănătate și îngrijirea vârstnicilor vor crește,” a spus Springford.

De fapt, o mare parte a UE deja experimentează acest lucru cu sarcina fiscală, exprimată prin veniturile fiscale ca procent din PIB, crescând în țări precum Franța, Italia, Germania și Spania în ultimele decenii.

Industria sănătății și a îngrijirii sociale va deveni tot mai importantă pentru gestionarea unei Europe îmbătrânite, iar multe sisteme de sănătate din UE depind deja de medici sau asistente imigrante.

„Mai mulți oameni vor avea nevoie de îngrijire, deși acest lucru depinde de cât de sănătoși sunt oamenii la bătrânețe și câtă îngrijire au nevoie. Există și cealaltă parte a ecuației: din cauza numărului redus de copii, din cauza ratelor scăzute de fertilitate, ai nevoie de mai puțini oameni în educație și îngrijirea copiilor. Așa că ceea ce trebuie să facem, într-un anumit sens, este să redistribuim oamenii care se ocupau de copii către îngrijirea vârstnicilor”, a spus Alan Manning, profesor de economie la London School of Economics.

În același timp, experții subliniază că imigrația nu este o soluție miraculoasă pentru provocările demografice ale Europei, sugerând în schimb că este una dintre multe soluții, sau cel puțin o modalitate de a ușura tranziția către o societate mai în vârstă.

„Creșterea nivelurilor de imigrație nu va rezolva aceste probleme demografice de unele singure – nivelurile necesare pentru a face acest lucru ar fi foarte mari, și există doar atât de mulți migranți dispuși să se mute, dar ar ajuta, la fel cum ar ajuta și creșterea ratelor de angajare a persoanelor de vârstă activă, amânarea vârstei de pensionare, reformarea sistemului de pensii și mutarea poverii fiscale de pe venitul din muncă către avere, în special proprietăți”, a spus Springford.

Manning spune că pentru ca imigrația să ajute, trebuie ca imigranții să fie efectiv angajați, iar multe țări europene au rate destul de scăzute de angajare în rândul multor imigranți. Deci nu poți lua asta ca un fapt. Dacă ai avea un imigrant care vine și nu lucrează și apoi are nevoie de sprijin social, asta nu ar îmbunătăți situația, ci ar înrăutăți-o. Deci este foarte important ca ei să fie angajați, iar acest lucru a fost problematic în unele cazuri.

În interiorul granițelor naționale, zonele rurale vor suporta povara declinului viitor al populației UE. În următorii 80 de ani, mai multe sate ar putea suferi aceeași soartă ca Camini din sudul Italiei. Satul este unul dintre multele din regiunea Calabria unde populația a scăzut puternic la sfârșitul secolului XX, pe măsură ce tinerii locuitori s-au mutat în altă parte pentru oportunități.

Camini a devenit recent locul unui proiect care reînsălează refugiați, într-o încercare de a readuce comunitatea din pragul dispariției. A fost menționat într-un raport recent al Consiliului Europei, scris de deputata laburistă Kate Osamor, care a examinat potențialul imigrației de a atenua provocările unei populații îmbătrânite.

„Urmăream locul murind încet. Casele se prăbușeau pentru că nimeni nu locuia în ele,” a spus Rosario Zurzolo, care s-a născut în Camini și este acum președintele cooperativei care gestionează proiectul de reînsămânțare, Eurocoop Servizi.

Până acum, 50 de refugiați s-au stabilit permanent în Camini prin acest program, aducând populația satului la 350, în timp ce alți 118 refugiați sunt găzduiți temporar. O realizare simbolică a proiectului a fost redeschiderea recentă a școlii locale. Zurzolo spune că Camini poate servi ca model pentru revitalizarea altor regiuni europene care se confruntă cu declinul populației.

„Ei aduc cunoștințe, și acum începem să creștem împreună cu ei și să facem lucruri noi, procese noi, locuri de muncă noi, care ar fi fost imposibile fără ei”, adaugă Serena Franco, care face și ea parte din proiectul Camini și a prezentat dovezi Consiliului Europei pentru raportul său.